Scrisoare pastorală de Paşti 2018

Din mormânt la Înviere cu apostolul cel tânăr, Ioan

"Moartea ta o vestim, Doamne, şi învierea ta o mărturisim până când vei veni" (din Liturghie).

Acestea sunt cuvintele pe care le proclamăm la celebrarea sfintei Liturghii, prin care mărturisim credinţa în biruinţa lui Cristos asupra morţii, o victorie pe care ne-o asigură şi nouă, celor care ne-am pus încrederea în el. Ele cuprind întregul mister pe care-l celebrăm an de an: moartea şi învierea Domnului pentru învierea şi fericirea noastră.

După jertfa de pe Calvar, după moartea şi învierea lui din morţi, Isus apare în Cenacol şi le spune ucenicilor: "Pace vouă!" (In 20,21), risipindu-le îndoielile.

Întăriţi în credinţă şi fericiţi că l-au întâlnit pe învăţătorul lor, primind chiar din prima zi a învierii pe Duhul Sfânt, apostolii, aşteptând momentul investirii totale din ziua de Rusalii, au ieşit în mijlocul oamenilor să le împartă bucuria învierii Domnului după porunca primită de la Isus înainte de a se despărţi de ei: "Mergând în toată lumea, predicaţi evanghelia la toată făptura!" (Mc 16,15).

De atunci, în fiecare an când celebrăm misterul învierii sale glorioase, se aude glasul Bisericii prin vocea celebrantului: "Veniţi şi luaţi lumină!", răspândind tuturor vestea bucuriei luminii lui Cristos cel înviat, împărţind-o tuturor fără a scădea.

Acesta e misterul Paştelui, al Învierii sfinte, misterul mântuirii, siguranţa paşilor care ne poartă pe urmele lui Cristos, care a spus: "Eu sunt lumina lumii. Cine mă urmează nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieţii" (In 8,12). El a voit ca această lumină să ajungă la toţi, până la marginile lumii.

De acest mister s-a lăsat convins tânărul apostol şi evanghelist Ioan, cel care i-a fost mereu aproape, l-a însoţit pas cu pas şi s-a umplut cu iubirea sa, întâlnindu-l mai ales la Cina cea de Taină, pe drumul crucii, sub cruce şi la uşa mormântului gol. Ioan rămâne pentru noi toţi, dar mai ales pentru tineri un exemplu şi o chemare de a-l urma şi iubi pe Domnul cu iubirea cu care ne-a iubit el.

La dorinţa Sfântului Părinte papa Francisc, anul acesta pastoral este dedicat tinerilor - florile întregii lumi şi ale Bisericii. Spre ei se îndreaptă privirea atentă a lui Isus cel înviat, dar şi privirea Bisericii şi a lumii întregi, dornică de a pătrunde mai uşor în taina iubirii adevărate coborâte din cer prin misterul morţii şi învierii Domnului.

Urmărind cursul vieţii lui Ioan alături de Învăţătorul în peregrinările sale prin Ţara Sfântă, observăm că a fost privilegiat să participe la cele mai grăitoare momente şi la cele mai fericite clipe - ca momentul de pe muntele Tabor - şi suntem mişcaţi şi impresionaţi de curajul şi decizia sa de a nu se îndepărta niciodată de Isus. Era firesc să stea mereu alături de el, cel despre care ştia că este Fiul Tatălui, care atât de mult "a iubit lumea, încât l-a dat pe Fiul său, unul-născut, ca oricine crede în el să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică", cum o spune chiar în evanghelia sa (In 3,16).

Suntem uimiţi cum cei mai apropiaţi de Mântuitorul, apostolii, în atmosfera dureroasă a pătimirii, s-au speriat şi au fugit, ascunzându-se de teama iudeilor. Chiar şi Petru, pus în faţa ameninţărilor, s-a lepădat de el, negând că l-ar cunoaşte. Niciunul dintre cei care erau cândva alături de Isus n-a găsit curajul să-l urmeze, semn că încă nu-l primiseră pe Duhul Sfânt, Duhul curajului şi al iubirii. Numai Ioan, apostolul cel tânăr, este hotărât să meargă cu Domnul până la capăt, e singurul care învinge frica şi pericolul de a fi şi el condamnat împreună cu învăţătorul său.

Acum, când retrăim misterul morţii lui Isus şi când luăm parte la glorioasa lui înviere, trebuie să ne întrebăm şi noi, şi mai ales voi, dragi tineri, spre care se îndreaptă privirea Sfântului Părinte papa Francisc: Care a fost şi care este poziţia noastră faţă de cel pe care l-am întâlnit încă din copilărie şi continuăm să-l întâlnim mereu pe drumurile vieţii noastre? El, Cristos, a suferit, s-a dăruit, s-a apropiat de noi cu steagul luptei sale pe umeri, cu acea cruce grea pe care a îmbrăţişat-o pentru a demonstra tuturor marea sa iubire şi preţuire, numindu-ne prieteni şi colaboratori ai săi. Cum îl urmaţi? Cum ştiţi să-i arătaţi preţuirea şi prietenia voastră?

Tocmai acum în acest an, 2018, Isus se gândeşte la voi, vă priveşte cu o iubire totală şi vă cheamă lângă el. Este anul fericit în care vă dezvăluie cât de mult vă preţuieşte el, prietenul vostru, "care nu vrea să vă ia nimic, ci să vă dăruiască totul". Este anul în care Sfântul Părinte vă arată preţuirea sa şi vă doreşte mereu alături de Isus, împreună cu ceilalţi prieteni şi colegi, fericiţi ucenici ai Domnului şi adevăraţi mărturisitori ai iubirii sale.

Cu o intuiţie specială şi cu o convingere adâncă, Sfântul Părinte a decis ca anul acesta, în luna octombrie, să fie celebrat un Sinod special al Episcopilor dedicat vouă, tinerilor, în care părinţii sinodali, şi cu ei toată Biserica, să vă simtă aproape de Isus. Ceilalţi fraţi şi prieteni ai voştri, care stau şi vă privesc, aşteaptă să le fiţi adevăraţi vestitori ai iubirii, martori ai curajului, ca şi ei să poată să vorbească lumii despre marele mister al iubirii lui Dumnezeu.

Voi, care aveţi un spirit tineresc, o adevărată sete de fericire, sunteţi aşteptaţi să daţi mărturie despre misterul crucii şi al învierii, despre adevărata iubire ca dar al lui Dumnezeu. Voi puteţi şi trebuie să faceţi ca mesajul vostru să poarte lumii mesajul iubirii lui Cristos care se dăruieşte, care moare pe cruce, învinge răul şi păcatul şi care singur este capabil să aducă lumii bucuria fericirii.

Sfântul Părinte, în mesajul său către voi, tinerii, pentru a vă încuraja în drumul spre Sinodul vostru, vă indică crucea de pe Calvar, iar lângă ea pe tânărul curat şi curajos Ioan, care o însoţeşte pe mama lui Isus, Maria, în clipele sale de durere. Ea este aleasă de Isus însuşi să fie, pentru ucenicul său iubit, Ioan, mamă ocrotitoare, iar Ioan cel tânăr să o ia în casa sa. Acolo, sus pe cruce, a fost iscălit cu sângele său propriu acest testament al lui Isus, când spune cu voce plină de iubire: "Femeie, iată-l pe fiul tău! [...] Iat-o pe mama ta!" (In 19,26-27).

Dragi tineri, strânşi în jurul Mamei sfinte, puteţi şi trebuie să oferiţi lumii de azi, acum, de sfânta Înviere, un mesaj plin de curaj, de credinţă şi de iubire. Ne bucurăm şi aşteptăm să trăim în Noaptea Sfântă o astfel de atmosferă de credinţă şi de iubire ce vine de la voi, dragi prieteni ai lui Isus, plini de entuziasm, de credinţă şi de speranţă.

"O lume mai bună se construieşte şi graţie vouă, graţie voinţei voastre de schimbare şi graţie generozităţii voastre, spunea papa Francisc în mesajul de anul acesta. Nu vă fie frică să-l ascultaţi pe Duhul care vă sugerează alegeri îndrăzneţe, nu întârziaţi atunci când conştiinţa vă cere să riscaţi pentru a-l urma pe Învăţătorul. Şi Biserica doreşte să stea în ascultarea glasului vostru, a sensibilităţii voastre, a credinţei voastre; chiar şi a îndoielilor voastre şi a criticilor voastre. Faceţi să se audă strigătul vostru, lăsaţi-l să răsune în comunităţi şi faceţi să ajungă la păstori".

Mărturisind împreună cu voi misterul morţii şi învierii Domnului, putem declara plini de bucurie: "Moartea ta o vestim, Doamne, şi învierea ta o mărturisim până când vei veni!"

Revarsă, Doamne, în lume lumina şi pacea ta!

În acest gând vă dorim tuturor sărbători binecuvântate, iar învierea lui Cristos să ne fie de folos!

Sfintele Paşti 2018

Petru Gherghel,
episcop de Iaşi

* * *

Versiunea audio:

* * *

Versiunea video:

* * *

Alte scrisori pastorale ale PS Petru Gherghel sunt publicate în secţiunea: "Bibliotecă" la pagina Documente episcopale.

lecturi: 29.