Episcopia Romano-Catolică de Iaşi
Oficiul pentru Comunicaţii Sociale
Bd. Ştefan cel Mare, 26, 700064-Iaşi;
Tel. 0232/212003; fax 0232/212006;
www.ercis.ro
Nr. 11 / 29.05.2020

COMUNICAT DE PRESĂ

Un an de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iaşi - 1 iunie 2020

Luni, 1 iunie, se împlineşte un an de la vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iaşi, în cadrul vizitei apostolice în România din perioada 31 mai - 2 iunie 2019, sub motoul: "Să mergem împreună!" În toate parohiile catolice din Moldova acest eveniment va fi marcat prin predici şi rugăciuni. Pe esplanada catedralei catolice din Iaşi, luni, 1 iunie, de la ora 18.00, se va celebra o sfântă Liturghie de mulţumire, în cadrul căreia se va prezenta pe scurt mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, urmată de un moment comemorativ.

Cu respectarea tuturor măsurilor de prevenire şi protecţie impuse de autorităţi în contextul pandemiei, la prima aniversare a vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc la Iaşi, se organizează un moment comemorativ pe esplanada din faţa catedralei catolice "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi, începând cu ora 18.00. Sfânta Liturghie va fi oficiată de PS Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi. Vor participa PS Petru Gherghel, episcop emerit, preoţi din Iaşi, călugări şi călugăriţe, seminarişti şi credincioşi, dar şi oficialităţi civile. La finalul sfintei Liturghii va avea loc lansarea volumului celebrativ prilejuit de primul aniversar al vizitei la Iaşi a Papei Francisc şi dezvelirea plăcii comemorative, care va fi amplasată la intrarea în catedrala catolică.

Cu această ocazie, PS Iosif Păuleţ, episcopul Diecezei Romano-Catolice de Iaşi, a trimis în Dieceza de Iaşi o scrisoare pastorală, cu titlul "Să mergem împreună! De la experienţa comuniunii la responsabilitatea mărturiei". În această scrisoare aminteşte despre exemplul şi mesajul transmis de Papa Francisc anul trecut, recomandând ca în fiecare comunitate să fie marcat primul aniversar al vizitei Papei Francisc la Iaşi: "Întâlnirea cu Papa Francisc de la Iaşi, de anul trecut, încărcată de atâta emoţie şi bucurie, nu o putem lăsa să se piardă în negura uitării. A fost un moment unic în istoria Bisericii noastre locale, un adevărat moment de har, o ocazie extraordinară de reînnoire spirituală. Avem cu toţii datoria de a păstra memoria acelei întâlniri şi de a ne lăsa călăuziţi de mesajul încurajator al Sfântului Părinte: Să mergem împreună!"

În toate parohiile din Dieceza Romano-Catolică de Iaşi, zona Moldovei, la îndemnul PS Iosif Păuleţ, în ziua de 1 iunie se vor face rugăciuni şi celebrări speciale. La Rugăciunea credincioşilor de la sfânta Liturghie de mulţumire se vor face intenţii speciale care să sintetizeze mesajul Papei Francisc. La sfârşitul sfintei Liturghii, preoţii vor rosti rugăciunea de consacrare a tinerilor şi familiilor la Maica Domnului, compusă de Sfântul Părinte şi recitată de Sanctitatea Sa în cadrul întâlnirii de la Iaşi. Preoţii sunt îndemnaţi ca şi în zilele următoare să vorbească credincioşilor despre importanţa vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România şi să prezinte diferitele mesaje pe care Sanctitatea Sa le-a rostit în ţara noastră.

Biroul de presă
Pr. Adrian Blăjuţă

Persoană de contact:

- pr. Adrian Blăjuţă (tel. 0766/689853, e-mail: adrian@ercis.ro)

* * *

Secţiunea specială "Papa Francisc în România": www.ercis.ro/papafrancisc

* * *

Rezumate ale etapelor vizitei Papei Francisc în România, 31 mai - 2 iunie 2019

La Bucureşti

Papa Francisc şi-a început vineri, 31 mai, prima zi a vizitei de trei zile în România, la 20 de ani după cea a sfântului Ioan Paul al II-lea. Aşa cum obişnuieşte, cu o seară înainte, a mers la bazilica "Santa Maria Maggiore", unde s-a rugat în faţa icoanei "Salus Populi Romani", încredinţând ocrotirii Maicii Domnului călătoria în România. Peste 150.000 de pelerini au participat la evenimentele publice organizate în această zi, de la aterizarea Papei în România şi până la retragerea la reşedinţa oficială.

Vineri, după ora 11.00, la Aeroportul Otopeni, Papa Francisc a călcat pentru prima dată pe pământ românesc, în prezenţa a sute de persoane, între care copii îmbrăcaţi în costume populare, fiind întâmpinat, printre alţii, de ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, şi de preşedintele Klaus Iohannis. Papa Francisc, călătorind într-un Logan albastru, a fost condus la Palatul Cotroceni. Pe sensul opus al străzii, oamenii opreau maşinile şi coborau pentru a face poze şi pentru a aplauda.

La Cotroceni, suveranul pontif a salutat garda de onoare în limba română: "Bună ziua!", iar apoi pe preşedinte, pe premier şi pe toţi cei prezenţi, patriarhului Daniel spunându-i: "Cu mare iubire, îl salut pe Preafericitul meu frate Daniel". Papa a amintit despre fenomenul migraţiei, cu un mesaj pentru românii din diaspora, aducând "un omagiu jertfelor fiilor şi fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul de valori şi prin munca lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele efortului lor îşi ajută familiile rămase în patrie".

La Palatul Patriarhal, Papa l-a întâlnit pe patriarhul Daniel, apoi s-a întâlnit cu Sinodul Permanent al BOR, transmiţând un apel la unitate, după care a mers spre noua catedrală ortodoxă. Aici a fost rostită rugăciunea "Tatăl nostru" în latină şi în română, urmată de intonarea de cântări pascale. Patriarhul Daniel a mulţumit pentru ajutorul financiar simbolic oferit pentru noua catedrală şi, totodată, "pentru sprijinul pe care îl acordaţi constant credincioşilor ortodocşi români din Italia şi din alte ţări, unde Biserica Romano-Catolică a pus la dispoziţia comunităţilor ortodoxe româneşti 426 de lăcaşuri de cult, 306 în Italia şi 120 în alte ţări din Europa Occidentală".

În cuvântul său, punând accentul pe fraternitatea şi comuniunea dintre toţi cei care se roagă aceluiaşi Părinte ceresc, Papa Francisc a subliniat că rugăciunea "Tatăl nostru" "nu este o rugăciune care relaxează, ci este strigătul faţă de foamea de iubire a timpului nostru, faţă de individualismul şi indiferenţa care profanează numele tău, Tată". Papa şi-a exprimat speranţa ca "România să poată fi mereu o casă a tuturor, un loc al întâlnirii, o grădină în care înfloreşte împăcarea şi comuniunea".

La ieşirea din catedrală, cei doi înalţi ierarhi au salutat credincioşii prezenţi cu salutul pascal "Cristos a înviat!".

Sosind cu papamobilul la catedrala "Sfântul Iosif", în aplauzele miilor de oameni cu steaguri şi flori, Papa a celebrat sfânta Liturghie, după ora 18.00. La predică, a amintit că, deseori, "problema credinţei este lipsa bucuriei. Credinţa se clatină atunci când ne lăsăm duşi de valul tristeţii şi al descurajării". Sfânta Fecioară a fost dată ca exemplu al trăirii bucuriei, pentru "a merge împreună" şi pentru ca "să simţim mai profund şi să lărgim spaţiul speranţei, care dă naştere viitorului".

După sfânta Liturghie, Papa a salutat pelerinii adunaţi în număr mare, în ciuda ploii. Copii mici pe umerii părinţilor, oameni cu pelerine colorate sau cu umbrele au aşteptat să întâlnească privirea Papei Francisc. A fost prima zi dintre cele trei în care faţa României arăta mult mai luminoasă şi unită. (Pr. Adrian Blăjuţă)

*

La Şumuleu Ciuc

În prezenţa a peste 100.000 de pelerini, Papa Francisc a celebrat la 1 iunie sfânta Liturghie la Şumuleu Ciuc, cel mai important loc de pelerinaj catolic din Transilvania. În altarul amenajat în aer liber a fost adusă statuia Maicii Domnului făcătoare de minuni, care a fost împodobită, în semn de recunoştinţă, cu un trandafir de aur.

Ajuns la Şumuleu Ciuc, după o deplasare cu maşina de la Târgu Mureş, Sfântul Părinte a fost întâmpinat la locul celebrării de György Miklós Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia. În ciuda vremii nefavorabile, el a fost primit de mulţimea de oameni cu mult entuziasm, vizibil pe chipurile tuturor, mai ales ale copiilor, care se făceau martorii unui eveniment istoric. Sfânta Liturghie a început la ora 11.30. În salutul său, arhiepiscopul de Alba Iulia i-a amintit Papei de vizita de acum 20 de ani a sfântului Papă Ioan Paul al II-lea şi de promisiunea acestuia că, dacă va mai fi o altă vizită, Transilvania va fi neapărat în program şi i-a adresat o rugăminte: "Vă cerem, Sfinte Părinte, ca prin această vizită să ne ajutaţi să fim şi mai mult angrenaţi în «circulaţia sangvină» a Bisericii Universale".

După proclamarea primei lecturi în limba română şi a evangheliei în limba maghiară, Sfântul Părinte le-a spus zecilor de mii de credincioşi: "Nu am venit aici la întâmplare: suntem pelerini. Aici, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, voi veniţi în pelerinaj pentru a îndeplini legământul înaintaşilor voştri şi pentru a întări credinţa în Dumnezeu şi devoţiunea faţă de preacurata Fecioară Maria, reprezentată de monumentala statuie din lemn".

Dat fiind contextul etnic pluralist în care se află această regiune a ţării, marcată de multe ori de tensiuni şi neînţelegeri din cauza diversităţii de limbă şi de cultură, Sfântul Părinte a ţinut să sublinieze în cadrul omiliei rostite în trei limbi - italiană, română şi maghiară - valoarea inestimabilă a unităţii şi a fraternităţii: "A peregrina înseamnă a fi conştienţi că venim, ca popor, în casa noastră, un popor a cărui bogăţie stă în miile sale de chipuri, culturi, limbi şi tradiţii [...]. Ea (Maria) veghează şi mijloceşte nu numai în faţa Fiului său, ci şi în faţa fiecăruia dintre noi, pentru a nu lăsa să ni se fure fraternitatea de către vocile şi rănile trecutului, care alimentează diviziunea şi fragmentarea. Evenimentele complexe şi triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită convieţuire fraternă".

Mesajul cel mai important s-a centrat pe tema unităţii, în realizarea căreia Fecioara Maria are un rol foarte important. În semn de recunoştinţă, statuia Maicii Domnului a fost împodobită cu trandafirul de aur. Acesta este darul pe care un Papă îl poate face unui sanctuar marian, pentru a-şi arăta devoţiunea şi preţuirea faţă de preacurata Fecioară Maria. Statuia este cea mai înaltă din lume (227 cm) şi are o vechime de peste 500 de ani. A fost scoasă din sanctuar pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial. Ea o reprezintă pe Maria după descrierea Apocalipsei:

"îmbrăcată în soare", cu "luna sub picioarele ei" şi purtând pe cap "o coroană de douăsprezece stele". Mulţumind tuturor pelerinilor pentru întâlnire, după o scurtă vizită la Casa Jakab Antal din Şumuleu Ciuc, Sfântul Părinte s-a îndreptat cu avionul spre Iaşi, la Întâlnirea mariană cu tinerii şi familiile. (Pr. Cristian Diac)

*

La Iaşi

Înfruntând ploaia şi grindina, sâmbătă, 1 iunie, au venit la Iaşi şi l-au primit cu emoţie pe Sfântul Părinte Papa Francisc între 100.000 şi 150.000 de persoane.

Oamenii, cei mai mulţi cu eşarfe de diferite culori şi cu şepci, au sosit din toate localităţile catolice din dieceză, dar şi din Republica Moldova, Polonia, Italia, Ucraina etc. Papa s-a rugat, a întâlnit bolnavi, copii, tineri şi familii, a dat mâna cu mulţi dintre ei, a ascultat două mărturii şi i-a binecuvântat pe toţi. Peste 800 de voluntari, alături de forţele de ordine,

au ajutat la centrele de informare, la parcarea maşinilor şi dirijarea oamenilor spre porţile de acces. Au oferit materiale informative şi pelerine de ploaie.

La ora 14.00, când zeci de mii de pelerini se adunaseră deja în faţa Palatului Culturii, a început o ploaie cu grindină. Vremea rea a continuat până la anunţul venirii Sfântului Părinte, când s-a înseninat.

Până la venirea Papei, pelerinii au avut parte de un program religios. Pe ecranele instalate din loc în loc au fost difuzate documentare cu Papa Francisc, fiind evocată şi vizita sfântului Papă Ioan Paul al II-lea. Printr-o procesiune solemnă, icoana Maicii Domnului de la Cacica, icoană ce a stat mai multe zile în catedrală, a fost purtată spre scena din faţa Palatului

Culturii. Peste 200 de persoane din şase coruri au animat cântarea. Imnul întâlnirii Să mergem împreună şi Cristos a înviat au răsunat în toată piaţa.

La aeroportul din Iaşi, Papa a fost întâmpinat de PS Petru Gherghel şi de oficialităţi.

În catedrala din Iaşi, peste 800 de persoane în vârstă şi bolnavi îl aşteptau. Suveranul pontif a dat jos cordonul separator, i-a îmbrăţişat şi a dat mâna cu ei. După ce a primit o lumânare aprinsă de la cel mai în vârstă preot din Dieceza de Iaşi, Anton Bişoc, de 98 de ani, şi de la un tânăr ce urmează să devină preot, a depus-o la icoana fericitului Anton Durcovici, s-a rugat Bucură-te, Marie cu cei din biserică şi i-a binecuvântat pe bolnavi. "Vreau să vă dau tuturor binecuvântarea mea cu mulţumirea că sunteţi aici. Vă mulţumesc că aţi venit, că sunteţi cu bolnavii şi vă mulţumesc vouă, care purtaţi înainte boala oferind-o Domnului... Vă rog frumos să nu uitaţi să vă rugaţi şi pentru mine", le-a spus el bolnavilor. În faţa catedralei a binecuvântat o statuie a lui Isus, din marmură, care va fi amplasată într-un loc public, în oraşul Iaşi, în amintirea vizitei sale. Lângă ea era o bornă care vorbeşte despre sanctuarul din Santiago de Compostela, indicând începutul celor 4.500 km de la Iaşi până la acest sanctuar.

A plecat apoi spre Palatul Culturii, salutându-i pe oameni. A fost întâmpinat de patru copii îmbrăcaţi în costume naţionale, din patru dintre cele opt centre de plasament ale Diecezei de Iaşi. Papa i-a luat de mână şi a străbătut o bucată de drum împreună cu ei.

În drumul spre Palatul Culturii a văzut o bunică. Aceasta avea un copil de două luni care a întins braţele spre el pentru a primi binecuvântarea. Această bunică avea să fie pomenită mai târziu în discurs: "Bunica ţinea în braţe pe nepotul său de cam două luni, când am trecut prin dreptul lor râdea, avea un surâs de complicitate. Se uita la mine de parcă mi-ar fi zis:

"Uite, acum şi eu pot să visez". Pe moment m-am emoţionat şi nu am avut curajul să o chem aici în faţă, de aceea v-am povestit. Bunicii visează când nepoţii merg înainte şi nepoţii pot să viseze atunci când au rădăcini".

Înainte de a urca pe scenă, în timp ce zece bărbaţi în costume naţionale cântau din bucium, Sfântul Părinte a salutat oficialităţile şi pe ÎPS Teofan, mitropolit ortodox al Moldovei şi Bucovinei.

Pe scena din faţa Palatului Culturii, după ce Papa s-a rugat în faţa icoanei de la Cacica, a vorbit întâi PS Petru Gherghel, urându-i bun venit şi mulţumindu-i pentru prezenţă. Episcopul a oferit Papei o copie a icoanei de la Cacica şi a primit un potir.

Alexandra şi Gabriel Măriuţ, o tânără familie, i-a urat bun venit şi a moderat întâlnirea cu Papa. Un tânăr de 22 de ani, Eduard, din Iaşi, care studiază la Facultatea de Informatică şi lucrează în domeniul IT, a vorbit Sfântului Părinte despre experienţa lui de

credinţă şi despre dificultăţile pe care le întâmpină. Apoi a vorbit Elisabeta, alături de soţul ei, Ioan, care au venit la Iaşi alături de cei 11 copii, şase care şi-au format la rândul lor alte familii, patru care s-au consacrat lui Dumnezeu (doi preoţi şi două surori) şi unul care se va căsători anul acesta.

Papa s-a rugat şi a ascultat împreună cu mulţimea de pelerini, din Faptele Apostolilor, primul discurs al apostolului Petru după Rusalii. Sfântul Părinte le-a mulţumit celor prezenţi şi i-a încurajat: "Aici, împreună cu voi, se simte căldura de a fi în familie, înconjuraţi de cei mici şi de cei mari. Este uşor, văzându-vă şi auzindu-vă, să te simţi acasă. Papa se simte acasă între voi. Vă mulţumesc pentru călduroasa voastră primire şi pentru mărturiile pe care mi le-aţi dăruit".

În cuvântul său a vorbit despre păstrarea rădăcinilor, a unităţii familiei, a respectului pentru bătrâni şi despre tineri. L-a citat pe Eminescu şi i-a încurajat pe credincioşi să nu renunţe să lupte pentru unitatea familiei.

Pilda despre sfârşitul lumii a fost grăitoare: "Părinte Galaction, ştii când va fi sfârşitul lumii? Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin! Adică, atunci când nu va mai fi dragoste şi înţelegere creştinească între fraţi, între rude, între creştini şi între popoare! Atunci când nu se vor mai iubi oamenii deloc, cu adevărat va fi sfârşitul lumii. Căci fără iubire şi fără

Dumnezeu nu pot să mai trăiască oamenii pe pământ!", a spus Sfântul Părinte, citându-l pe călugărul român Galaction Ilie de la Mănăstirea Sihăstria.

Pentru a duce mai departe credinţa sunt necesare faptele, a subliniat Papa: "Voi ştiţi ce sfătuia sfântul Francisc din Assisi fraţilor săi pentru a transmite credinţa? Spunea aşa: Mergeţi, predicaţi evanghelia şi, dacă ar fi necesar, şi prin cuvinte".

La final, Sfântul Părinte s-a rugat împreună cu cei prezenţi şi i-a consacrat sfintei Fecioare Maria. A plecat apoi spre aeroport, salutându-i pe toţi.

Pelerinii au plecat spre casele lor bucuroşi că l-au văzut pe Papa, s-au rugat, au cântat, fiind încurajaţi şi întăriţi în credinţă. Rămâne să se decanteze emoţiile, sentimentele şi mesajele pe care le-au adunat în această întâlnire istorică. (Pr. Cornel Cadar)

*

La Blaj

În ultima zi a vizitei sale apostolice în România, 2 iunie, Papa Francisc s-a aflat la Blaj, fiind întâmpinat de peste 100.000 de credincioşi, veniţi din toate regiunile ţării şi din străinătate. Sanctitatea Sa a prezidat sfânta Liturghie greco-catolică pe Câmpia Libertăţii, la ora 11.00, în cadrul căreia a beatificat şapte episcopi martiri.

Papa Francisc a ajuns la Blaj, în locul care a găzduit importantul eveniment istoric de la 1848, cu puţin înainte de sfânta Liturghie, trecând cu papamobilul pe culoarele amenajate şi salutând pe nenumăraţii credincioşi, dornici să-l vadă şi să fie martorii unei pagini importante din istoria Bisericii Române Unite cu Roma. Oameni în vârstă, cu experienţa deceniilor nefaste din perioada comunistă, familii creştine, copii cu chipuri inocente, toţi în mărturisirea aceleiaşi credinţe trăiau împreună bucuria de a fi în faţa urmaşului sfântului Petru. În salutul său, cardinalul Lucian Mureşan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, a declarat: "Inima Bisericii noastre bate aici, la Blaj, o turmă mică situată în periferiile existenţiale faţă de cei mari ai acestei lumi. Aici, Biserica noastră, înflăcărată în rugăciune şi în acţiune, îi îmbrăţişează pe cei de pe urmă, pe cei marginalizaţi, pe cei săraci, exprimându-şi vocaţia sa înnăscută spre solidaritate".

Sfântul Părinte a prezidat sfânta Liturghie pe Câmpia Libertăţii, un nume care căpăta acum o sonoritate deosebită, deoarece reliefa reversul a ceea ce au cunoscut cei şapte episcopi în anii de detenţie. Referitor la acest lucru, Sfântul Părinte spunea: "Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această dumnezeiască Liturghie pe «Câmpia Libertăţii». Acest loc semnificativ evocă unirea poporului dv. care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. În acea perioadă de tristă amintire, viaţa comunităţii catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial şi ateu: toţi episcopii şi mulţi credincioşi ai Bisericii Greco-Catolice şi ai Bisericii Catolice de rit latin au fost prigoniţi şi condamnaţi la închisoare". Numele lor sunt scrise în ceruri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Libertatea este una dintre cele două preţioase moşteniri pe care episcopii au lăsat-o poporului român, a spus suveranul pontif în cadrul omiliei. A doua moştenire este milostivirea. Cum s-a văzut aceasta în exemplul lor, Papa a exprimat cu aceste cuvinte: "Tenacitatea în a profesa fidelitatea faţă de Cristos era însoţită în ei de o dispoziţie la martiriu, fără cuvinte de ură pentru prigonitori, faţă de care au demonstrat o blândeţe considerabilă".

De suferinţa de atunci a dat mărturie şi lemnul folosit pentru crucea, amvonul şi scaunul pe care a stat Papa în timpul celebrării, precum şi gratiile, care au fost aduse din închisorile Gherla şi Sighet. Verticalitatea episcopilor trebuia să fie preluată de noile generaţii împotriva oricărei ideologii moderne care subjugă şi aruncă în noroi demnitatea omului. "Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor!", a fost cuvântul concluziv al omiliei papale.

După sfânta Liturghie, Sfântul Părinte s-a deplasat la ora 15.45 în cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, pentru a întâlni comunitatea romă. Cerând iertare pentru toate discriminările din istorie comise asupra lor, Papa Francisc i-a încurajat şi îndemnat să poarte mai departe tradiţiile şi valorile specifice.

Cu beatificarea celor şapte episcopi, numărul fericiţilor români se ridică la 13. Exceptându-l pe fericitul Ieremia Valahul, toţi sunt martiri ai credinţei.

Pentru zilele petrecute în România, Sfântul Părinte a mulţumit tuturor, cerând pentru el, aşa cum obişnuieşte peste tot, susţinerea sa cu rugăciunea. (Pr. Cristian Diac)

(Rezumatele au fost extrase din cartea Discursuri şi omilii cu ocazia vizitei în România (31 mai - 2 iunie 2019), Francisc, Ed. "Presa Bună", 2019, p. 65-78)

lecturi: 2695.