Iaşi: Simpozionul naţional "România în diplomaţia Vaticanului"

Joi, 23 mai 2019, la ora 9.00, în Aula Magna a Institutului Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif", Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii "A.I. Cuza" Iaşi a organizat un simpozion naţional pe tema "România în diplomaţia Vaticanului". Acest eveniment se încadrează pe linia manifestărilor săptămânii europene la UAIC.

Evenimentul a fost deschis de pr. dr. Ştefan Lupu, decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, care a trasat schema de bază a simpozionului, aceea a unei tratări a temei din perspectivă istorică, administrativă şi diplomatică, de către cei trei conferenţiari.

Primul a fost pr. dr. Fabian Doboş care a prezentat istoria concordatului dintre România şi Sfântul Scaun, încheiat în 1927. El a pornit de la rădăcinile relaţiilor diplomatice care şi-au găsit concluzia în acest concordat. Aceste relaţii încep de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, continuă cu Carol I, apoi, în 1920, apar primele schimburi de reprezentanţi diplomatici şi ajungând în cele din urmă la momentul în care, după o conştientizare de ambele părţi a necesităţii unei relaţii directe România-Sfântul Scaun, este încheiat un concordat.

Odată percepute rădăcinile istorice ale relaţiei cu Sfântul Scaun, pr. dr. Ciprian Bejan Piser, a subliniat care este identitatea acestui Sfânt Scaun. În primul rând trebuie făcută distincţie între Sfântul Scaun, ca entitate teologică esenţială a Bisericii, şi Vaticanul. Vaticanul nu este decât un mic teritoriu care slujeşte ca stat suport pentru Sfântul Scaun. Astfel în cadrul Bisericii Vaticanul are valoare doar ca teritoriu gazdă, Sfântul Scaun este cel care ia toate deciziile în Biserică. Plecând de la această distincţie pr. Ciprian a prezentat identitatea Sfântului Scaun, caracteristicile sale şi rolul unei diplomaţii a Sfântului Scaun. În treacăt au fost atinse teme "picante" precum alegerea unui episcop şi secretul pontifical.

În cele din urmă Mons. Mihăiţă Blaj, membru al diplomaţiei Sfântului Scaun, actualmente în Ciad, a trecut în revistă preoţii români care sunt în serviciul diplomatic al Bisericii şi a scos din umbra misterioasă activitatea acestor diplomaţi, care dincolo de eticheta protocolară rămân preoţi, de aceea rolul lor nu este unul politic, ci acela de a aplica în societate doctrina socială a Bisericii. Paralel cu aceste aspecte a subliniat valenţele vizitei papei Francisc în România, vizită care nu este de ordin politic, ci de ordin spiritual, întrucât el nu vine în calitate de lider politic, ci în calitate de succesor al Sfântului Petru.

(Ciprian Fechetă pentru InfoSapientia.ro)

lecturi: 1152.