Să fie Pace... şi Unitate!

de pr. Cristian Diac

Începând din anul 1968, din voinţa Sfântului Papă Paul al VI-lea, în Biserica Romano-Catolică, prima zi a anului civil este celebrată ca Zi Mondială pentru Pace. Isus este Principe al păcii, aşa cum apare în cartea profetului Isaia, iar Maria, venerată cu titlul de Născătoare de Dumnezeu, este invocată şi ea ca Regină a păcii. Toate motivele ca această temă a păcii să fie luată în serios de fiecare creştin, mai ales în contextul de astăzi, când un război de anvergură este încă în desfăşurare, iar efectele lui se răsfrâng asupra atâtor oameni şi naţionalităţi. Papii, începând cu cel menţionat mai sus, au transmis în fiecare an un mesaj cu ocazia acestei zile.

Papa Francisc, privind retrospectiv asupra ultimilor ani, a ţinut să sublinieze în mesajul de anul acesta că este important să nu uităm lecţia pe care ne-a lăsat-o pandemia de COVID-19, şi anume că "toţi avem nevoie unii de alţii, că tezaurul nostru cel mai mare, deşi cel mai fragil, este fraternitatea umană, întemeiată pe filiaţia divină comună, şi că nimeni nu se poate salva singur". Faptul de a crede că ne-am putea descurca fără a fi nevoiţi să depindem de semenii noştri este o iluzie spulberată de cei doi ani de privări şi abstinenţă de la viaţa socială. Iar acestui adevăr nu I se sustrag nici cei mai bogaţi ai lumii. Şi dintre ei au căzut victime acestui virus planetar! Mesajul nu uită să demonteze "atotputernicia" tehnologiei, pe care o descrie ca "o intoxicare individualistă şi idolatră". Oamenii sunt interconectaţi şi devin consumatori excesivi de tot ce produce social-media, însă nici aici nu este de găsit salvarea lor.

Papa este convins că "numai pacea care se naşte din iubirea fraternă şi dezinteresată ne poate ajuta să depăşim crizele personale, sociale şi mondiale", calificând războiul în desfăşurare ca o "înfrângere pentru întreaga umanitate". Primirea, integrarea, compasiunea, deschiderea faţă de cel care este altfel, dorinţa altruistă sunt tot atâţia termeni care trebuie transpuşi în viaţa societăţilor, pentru ca împărăţia care se construieşte în lume să coincidă cu cea a lui Dumnezeu, care este una "a iubirii, a dreptăţii şi a păcii". Cei care sunt de partea lui Dumnezeu acţionează mereu în favoarea păcii.

Tot luna ianuarie are în centrul ei Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Motoul biblic de anul acesta este extras din cartea profetului Isaia: "Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata." (Is 1,17). Textul mai amplu din acelaşi profet (Is 1,12-18), supus reflecţiei de-a lungul materialului publicat în acest an de către Consiliul Bisericilor din Minnesota (SUA), ilustrează dezgustul pe care îl simte Dumnezeu faţă de o religie formală şi rituală din care lipsesc dreptatea socială, îndurarea şi judecata imparţială. Absenţa acestora din urmă produce diviziuni şi inegalităţi care sunt de nesuportat în ochii Celui Atotputernic. Creştinii, plecând de la acest text, trebuie să înţeleagă cât este de importantă angajarea lor în favoarea egalităţii sociale; cât este de necesară abolirea rasismului care încă există în lume. Păcatul rasismului - se citeşte în broşură - este evident în orice credinţă sau practică ce distinge sau ridică o "rasă" deasupra celeilalte. Iar istoria arată, din păcate, că şi creştinii s-au implicat în structuri de păcat, precum sclavia, colonizarea, segregarea, privând anumite categorii de oameni de demnitatea lor pe motivul fals al rasei. De aceea, le revine tuturor celor care îl mărturisesc pe Cristos în diferitele Biserici creştine să pledeze pentru egalitatea în demnitate şi drepturi, din care să rezulte apoi unitatea în credinţă.