Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Actualitatea -

Este nevoie de depășirea fricii, de gesturi concrete de apropiere

Interviu cu pr. Iosif Antili, de pr. Adrian Blăjuță

În fiecare an, în perioada 18-25 ianuarie, au loc, în întreaga lume, manifestări care marchează Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor. În preajma acestei perioade, pr. Iosif Antili, responsabil al Oficiului pentru Ecumenism din cadrul Episcopiei de Iași, a avut amabilitatea să ne ofere un interviu cu ocazia acestei săptămâni ecumenice.

- Care este rolul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor?

Această inițiativă s-a născut din conștientizarea faptului că diviziunile dintre creștini sunt un scandal pentru lume. Necreștinii sunt confuzi și se întreabă: Câți Cristoși sunt? De ce există atâtea Biserici? Au trecut secole peste separările dintre noi. Am lăsat să crească pustiuri între noi. Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor vrea să ne amintească, an de an, că ne-am îndepărtat foarte mult de proiectul inițial, de gândul de unitate al lui Cristos (cf. In 17), și că este necesar să depășim diviziunile prin gesturi concrete de apropiere.

- În fiecare an este o nouă temă în jurul căreia se desfășoară rugăciunea pentru unitate. Care este tema din acest an?

Anul acesta, tema rugăciunii pentru unitate a fost pregătită de comunitatea monastică din Grandchamp, Elveția. Este vorba despre o comunitate formată din 50 de surori din țări și continente diferite și aparținând unor tradiții ecleziale diferite. Comunitatea a fost fondată în prima jumătate a secolului al XX-lea și s-a născut dintr-o mare sensibilitate față de cuvântul lui Dumnezeu, față de rugăciune și față de viața comunitară. Tema propusă se intitulează: "Rămâneți în iubirea mea și veți aduce rod mult" (cf. In 15,5-9). Ideea centrală a textului biblic este că toți cei care aparțin lui Cristos ar trebui să rămână uniți profund cu el pentru a putea aduce roade.

- V-aș ruga să precizați care ar fi relevanța ecumenică a acestui text biblic?

Relevanța ecumenică a acestui pasaj biblic a fost exprimată sublim de către cei care au pregătit tema pentru acest an. Ei îl citează pe Dorotheus de Gaza, un călugăr din Palestina din secolul al VI-lea, care folosea o imagine extrem de grăitoare: "Să presupunem că un cerc este desenat pe pământ cu un compas în jurul unui centru. Imaginați-vă că cercul este lumea, centrul este Dumnezeu, iar spițele sunt diferitele drumuri sau moduri de viață pe care le au oamenii. Pe măsură ce sfinții, dorind să se apropie de Dumnezeu, se îndreaptă spre centrul cercului și pătrund în el, atunci se apropie și unii de alții. Și pe măsură ce se apropie unii de alții, se apropie simultan de Dumnezeu. Și veți înțelege că același lucru se întâmplă în direcția opusă, atunci când ne îndepărtăm de Dumnezeu și ne retragem spre exterior. Este evident că noi, cu cât ne despărțim mai mult de Dumnezeu, cu atât ne distanțăm unii de alții și cu cât ne îndepărtăm unii de alții, cu atât ne îndepărtăm mai mult de Dumnezeu."

- Mulți critică ecumenismul ca fiind ceva de la Anticrist, care ne-ar îndepărta de doctrina adevărată a Bisericii. Care este, de fapt, obiectivul ecumenismului?

Există tendințe radicale în diferitele Biserici și comunități creștine. Sunt, din păcate, creștini care cred că fac o lucrare bună atunci când își dau timp și energie pentru a-i denigra pe creștinii din alte Biserici sau comunități. Aceștia sădesc sistematic semințele neîncrederii și ale discordiei între frați. În viziunea lor, ecumenismul este ori "erezie", ori înșelătorie diavolească, ori lucrarea lui Anticrist, ori făcătură masonică. În spatele unei astfel de viziuni stă adesea multă ignoranță și acceptarea fără spirit critic a vechilor teze care au hrănit separarea. Adevărata lucrare a lui Anticrist a fost tocmai exacerbarea orgoliilor umane care au dus la diviziunile dintre creștini. Orice efort de reapropiere față de frații despărțiți nu poate fi decât lucrarea Duhului Sfânt.

- Unde ne situăm astăzi pe drumul ecumenismului? Ce pași s-au făcut în ultima perioadă la nivelul Bisericilor?

Conciliul Vatican II a adus un nou suflu în mișcarea ecumenică. Gesturi concrete precum întâlnirea dintre Sfântul Papă Paul al VI-lea și patriarhul ecumenic Atenagora (1964) și ridicarea anatemelor reciproce dintre Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă în 1965 sunt momente care marchează pași decisivi în sensul apropierii dintre Biserici. Cine nu-și amintește de efuziunea de entuziasm ocazionată de vizita Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea la București în mai 1999 și de vizita Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române la Roma? Lăcașurile de cult catolice puse la dispoziția credincioșilor ortodocși pentru oficierea slujbelor religioase vorbesc în mod concret despre angajamentul ecumenic și despre respectul catolicilor pentru Biserica Ortodoxă soră. Păstrăm, de asemenea, vie memoria vizitei Papei Francisc în România în 2019, un alt capitol esențial în istoria relațiilor dintre Bisericile noastre.

- Exceptând această perioadă de pandemie, cu restricțiile ei, cândva se făceau mai multe întâlniri în diferite biserici, fie catolice, fie ortodoxe. De ce credeți că nu se mai fac întâlniri ecumenice de rugăciune?

Evenimentele din 1989 au deschis perspective noi pentru creștinii din România. A existat în acea perioadă un spirit de deschidere și de reapropiere între Biserici. După aceea a urmat o atitudine mai reticentă. În acest moment, în interiorul Bisericii Ortodoxe sunt anumite situații care invită la prudență. Deciziile luate la Sinodul din Creta (2016) au dus la o anumită radicalizare a unor parohii sau grupuri, față de care autoritățile religioase manifestă o atitudine foarte prudentă. Noi înțelegem această situație și credem că renunțarea la rugăciunea în comun trebuie văzută în acest determinat context istoric prin care trecem.

- Ce ne puteți spune despre noul Vademecum ecumenic, prezentat la Vatican pe 4 decembrie 2020?

Documentul este intitulat: "Episcopul și unitatea creștinilor: Vademecum ecumenic" și se adresează în primul rând episcopilor cărora le revine un rol cu totul special în promovarea ecumenismului. Episcopul însă nu îndeplinește singur această datorie, ci este ajutat de preoți și credincioși care trebuie să aibă mereu în inimă gândul apropierii dintre frați.

- Care este modul corect de a face ecumenism?

Putem identifica patru moduri concrete de a promova unitatea creștinilor. Există, în primul rând, ecumenismul spiritual, care ar trebui să fie "sufletul mișcării ecumenice" (Unitatis redintegratio, 8). Acesta cuprinde rugăciunea, recunoașterea importanței Sfintelor Scripturi, "ecumenismul sfinților" și purificarea memoriei. În al doilea rând, ar trebui să cultivăm "dialogul carității", care promovează "cultura întâlnirii" cu ceilalți. În al treilea rând, ar trebui să existe un "dialog al adevărului", purtat de teologii Bisericilor care aprofundează adevărul întreg. În sfârșit, există "dialogul vieții" format din toate acele ocazii de schimb și colaborare cu alți creștini. El se poate manifesta pe plan pastoral prin inițiative comune caritative, dar și la nivel cultural prin proiecte comune în cadrul academic, științific sau artistic.

- Ce recomandați cititorilor revistei noastre pentru a trăi cât mai bine această Săptămână de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor?

Cred că este urgent ca noi, creștinii, să strângem mai bine rândurile. Noile evoluții pe scena istoriei ne revelează o tristă realitate: creștinii nu sunt atât de puternici și convinși, cum credem uneori, iar eficiența predicării și mărturiei noastre ridică semne de întrebare. Nu putem spera la construirea unei lumi pe principii creștine, atâta timp cât mărturiile noastre diferă, iar noi cultivăm diviziunea. Este nevoie de depășirea fricii, de gesturi concrete de apropiere, de încredere, de apreciere sinceră față de ceilalți. Papa Francisc spunea la 25 ianuarie 2014: "Unitatea nu va veni ca o minune la sfârșit: unitatea vine pe drum, o face Duhul Sfânt pe drum." Deci, gesturi concrete!



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat