Luna mai: "Haideţi, copii, la Maria!"

Luna mai este cea mai frumoasă lună din an, aşteptată cu dor de creştinii buni, practicanţi, tocmai datorită pietăţii lor faţă de aceea pe care o consideră "floare" aleasă de Dumnezeu, "crinul" nepătat, făptura minunată în care a fost conceput Fiul unic al lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt: sfânta Fecioară Maria.

Luna mai este cea mai frumoasă lună din an, aşteptată cu dor de creştinii buni, practicanţi, tocmai datorită pietăţii lor faţă de aceea pe care o consideră "floare" aleasă de Dumnezeu, "crinul" nepătat, făptura minunată în care a fost conceput Fiul unic al lui Dumnezeu, prin puterea Duhului Sfânt: sfânta Fecioară Maria.

Anul acesta, din cauza pandemiei, luna mai este umbrită şi aduce o notă de tristeţe adâncă în sufletele credincioşilor, deoarece sunt împiedicaţi de situaţia creată să se adune în biserică, la altarul frumos împodobit al Mamei cereşti, pentru a-şi exprima bucuria credinţei în cântări minunate, specifice acestei luni. Ne gândim la momentele în care credincioşii, în faţa icoanei sau a statuii sfintei Fecioare, împletesc pe şiragurile rozariilor rugăciunea "Bucură-te, Marie!", ca nişte copii care aleargă la ajutorul mamei.

Şi totuşi, "haideţi, copii, la Maria!" Începeţi devoţiunea în cinstea Mamei cereşti în casele voastre. Nu ezitaţi să vă faceţi acasă un altăraş, cu icoana sau statuia ei în centru, să-l împodobiţi cu flori, după posibilităţi, să aprindeţi o lumânare şi, în faţa acestui mic altar, să recitaţi rugăciuni, să spuneţi Rozariul, să cântaţi şi să vă bucuraţi. Fiţi convinşi că Mama noastră cerească va privi cu drag la voi şi vă va asculta rugăciunile. Ne va scăpa cât de curând de pandemia care ne-a îngenuncheat şi vom putea veni în biserică pentru a continua devoţiunea împreună cu fraţii noştri de credinţă, la altarul ei drag, altar pe care, sunt convins, păstorii voştri sufleteşti l-au împodobit, aşa cum au făcut în fiecare an, la începutul acestei frumoase luni.

Îmi face o deosebită bucurie să-l amintesc, în acest context, pe marele nostru episcop martir Anton Durcovici, cel pe care îl preţuim şi îl iubim aşa de mult. În fiecare an, în această lună frumoasă, la 17 mai, ne amintim de ziua în care, în anul 2014, prin grija păstorului diecezei noastre de atunci, PS Petru Gherghel, şi a episcopului auxiliar, PS Aurel Percă, pe Stadionul Municipal din Iaşi, în cadrul unei ceremonii grandioase, de neuitat, a fost ridicat la cinstea altarelor, ca fericit. Nu este deloc întâmplătoare această alegere a beatificării sale în luna mai, deoarece ştim cu toţii cât de mult a iubit-o el pe Maica Domnului, ce mult s-a rugat ei şi cu câtă inspiraţie a compus formula de consfinţire în cinstea Inimii sale Neprihănite, în vremuri pentru Biserică aşa de tulburi. Cu aceeaşi rugăciune am reînnoit consacrarea Diecezei de Iaşi către Inima Neprihănită a Mariei în sărbătoarea Bunei-Vestiri, la 25 martie, în catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină" din Iaşi.

Exemplul fericitului martir Anton Durcovici trebuie admirat şi imitat. Nu există pe pământ sau în cer o făptură mai vrednică de cinste şi de iubire decât Preacurata Fecioară Maria. La ea trebuie să alergăm şi noi întotdeauna şi cu toată încrederea. De ce? Pentru că ne conduce la Fiul ei, Isus, unicul nostru Mântuitor. Aşadar, îndemnaţi de exemplul fericitului nostru martir Anton, "haideţi, copii, la Maria!"

+ Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi