Curier juridic

• A. Popescu (Iaşi). "Cum se calculează pensia de întreţinere pentru un copil? Sunt avute în vedere veniturile din străinătate?"

Potrivit art. 529 din Codul civil, "întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat".

La stabilirea pensiei de întreţinere sunt avute în vedere toate veniturile cu caracter permanent realizate de cel care o datorează. În condiţiile în care reuşiţi să probaţi că persoana care este obligată la pensie de întreţinere este angajată în străinătate cu forme legale, puteţi solicita instanţei de judecată să emită o adresă către unitatea angajatoare pentru a comunica veniturile realizate în ultimele şase luni în vederea stabilirii pensiei de întreţinere. În situaţia în care nu cunoaşteţi locul de muncă din străinătate, pensia de întreţinere va fi stabilită la venitul minim pe economia naţională din România.

• Ion Carp (Bacău). "În anul 2019 am promovat o acţiune de partaj succesoral la Judecătoria Bacău, dar această acţiune a fost suspendată întrucât nu am depus la dosar toate actele de stare civilă. Ce se va întâmpla cu acest dosar dacă nu-l deschid din nou?"

Potrivit art. 242 din Codul de procedură civilă, "când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care a fost obligată partea au fost îndeplinite şi judecata poate continua". Menţionez că cererea poate fi făcută de partea interesată într-un termen de şase luni calculat de la momentul suspendării judecării cauzei, iar la cererea de repunere a cauzei pe rol trebuie depusă şi dovada achitării unei taxe de timbru de ? din taxa de timbru stabilită de instanţă pentru cererea principală. În cazul în care în termenul de 6 luni nu se face vreo cerere de repunere a cauzei pe rol, din oficiu, cauza este repusă pe rol pentru a se discuta excepţia perimării. Potrivit art. 416 din Codul de procedură civilă, "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de şase luni". Perimarea lipseşte de efect toate actele de procedură făcute în acea instanţă. Când însă se face o nouă cerere de chemare în judecată, părţile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate, în măsura în care noua instanţă socoteşte că nu este necesară refacerea lor.

• Teofil M. (Iaşi). "Care este calea de atac împotriva unei hotărâri date într-o ordonanţă preşedinţială?"

Potrivit art. 997 din Codul de procedură civilă, "instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Judecata în ordonanţă preşedinţială se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei preşedinţiale se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare. Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, "ordonanţa este supusă numai apelului în termen de cinci zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor" (art. 1000 din Codul de procedură civilă).

Av. Mihaela Ciobanu