Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Împreuna pe calea sperantei -

A da și a dărui două ipostaze ale generozității

de prof. dr. Alois Gherguț

De câte ori nu am fost provocați, îndemnați sau contaminați de spiritul generozității de a veni în sprijinul aproapelui! De câte ori nu am simțit nevoia de a aduce zâmbetul pe fața omului îngândurat sau de a face o bucurie celor care trăiesc în lipsuri și suferințe!

În toate aceste situații am experimentat ce înseamnă să dai sau să dăruiești ceva din ceea ce îți aparține sau din ceva ce îți este la îndemână. Dar oare este vreo diferență între a-i da ceva și a-i dărui ceva celui de lângă tine? Aparent, nu, dar, dacă analizăm motivațiile și resorturile interioare ale gesturilor noastre, vom descoperi că sunt diferențe care dau valoare actelor noastre de generozitate. Ba mai mult, a dărui este modul în care cuvântul "dar" este pus în acțiune.

Spre exemplu, atunci când descoperi o serie întreagă de lucruri, obiecte, veșminte sau alte bunuri care îți aparțin și care îți prisosesc, începi să te gândești să le dai și altora care nu sunt atât de norocoși ca tine. Faci acest gest din dorința de a ajuta pe cineva, de a-i întinde o mână de ajutor, fără a pretinde ceva în schimb sau, poate, și din dorința de a mai scăpa de excedentul de bunuri. Nimic rău în toate acestea! În astfel de situații, de cele mai multe ori te găsești în situația de a da ceva celuilalt.

În schimb, dacă ceea ce vrei să oferi celuilalt este însoțit și de o încărcătură emoțională, care te face să renunți chiar și la bunuri de care ai mai avea nevoie, atunci începi să dăruiești, oferi un dar, începi să renunți la ceva, faci un mic gest de sacrificiu fără a aștepta ceva în schimb, dimpotrivă, cauți să oferi totul cu maximă generozitate și bucurie în inima ta.

Altfel spus, dacă ar fi să comparăm fariseul și văduva din evanghelie, fariseul , văduva dăruiește, și o face cu discreție, cu demnitate, fără a atrage atenția asupra ei. Samariteanul milostiv dăruiește atunci când ajută celui aflat în nevoie, el lasă liberă calea de a reveni și a mai dărui, dacă va mai fi nevoie. Tânărul este generos și din preaplinul său ca să respecte Legea, dar, atunci când este pus în situația să dăruiască și să-și diminueze preaplinul agoniselilor sale, să renunțe la bogăția materială pentru a se mântui, își descoperă limitele în a-și iubi aproapele, cade pe gânduri, se frământă, nu poate să accepte provocarea renunțării și nu reușește să investească emoție autentică, iubire față de cel aflat în nevoie; el nu se poate nevoi în fața celui aflat în nevoie, dar, cu toate acestea, rămâne un generos, un om bun, un filantrop care caută să câștige în ochii celorlalți, fără să poată renunța la averea sa și la sine, din dragoste firească față de aproapele său.

Cu alte cuvinte, cel care dăruiește nu așteaptă recompense sau beneficii, cel care dă adesea ar putea fi ispitit de gândul că ar putea sau ar trebui să primească și el ceva, egoismul său caută să obțină o cât de mică "dobândă".

În preajma sărbătorii de Crăciun avem frecvent ocazia să experimentăm diferența dintre a da și a dărui. În cele mai multe situații, noi dăm celorlalți ceva, ba chiar ajungem în situația bizară în care ne dăm unii altora diverse cadouri - altfel spus, facem schimburi de gesturi, amabilități și trocuri de sezon. Până la un punct totul aparține unui ritual de socializare, de reîmprospătare a relațiilor dintre noi, de reînnoire a unor urări și emoții la adresa cunoscuților, prietenilor, colegilor, rudelor.

Ce-ar fi, mai ales în condițiile din acest an, să trecem la nivelul următor, să evoluăm în esența noastră umană, să încercăm să dăruim, să devenim interesați de cei pe care nu-i cunoaștem în mod direct, dar pe care am vrea să-i bucurăm cu un gest al nostru, să le oferim sprijin necondiționat, să le transmitem o emoție autentică de iubire, de suport emoțional care să-și producă efectele și după cele trei zile de Crăciun? Cu alte cuvinte, cele pe care le dăruiești nu au preț, ele devin prețioase atunci când ajung la inima celui care le primește. Dacă ajungem să simțim o bucurie mai mare când dăruim decât atunci când primim ceva, este un semn că sufletul nostru prinde aripi, ne înalță.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat