Papa Francisc la Blaj

În ultima zi a vizitei sale apostolice în România, 2 iunie, papa Francisc s-a aflat la Blaj, fiind întâmpinat de peste 100.000 de credincioşi, veniţi din toate regiunile ţării şi din străinătate. Sanctitatea Sa a prezidat sfânta Liturghie greco-catolică pe Câmpia Libertăţii, la ora 11.00, în cadrul căreia a beatificat şapte episcopi martiri.

Papa Francisc a ajuns la Blaj, în locul care a găzduit importantul eveniment istoric de la 1848, cu puţin înainte de sfânta Liturghie, trecând cu papamobilul pe culoarele amenajate şi salutând pe nenumăraţii credincioşi, dornici să-l vadă şi să fie martorii unei pagini importante din istoria Bisericii Române Unite cu Roma. Oameni în vârstă, cu experienţa deceniilor nefaste din perioada comunistă, familii creştine, copii cu chipuri inocente, toţi în mărturisirea aceleiaşi credinţe trăiau împreună bucuria de a fi în faţa urmaşului sfântului Petru.

În salutul său, cardinalul Lucian Mureşan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, a declarat: "Inima Bisericii noastre bate aici, la Blaj, o turmă mică situată în periferiile existenţiale faţă de cei mari ai acestei lumi. Aici, Biserica noastră, înflăcărată în rugăciune şi în acţiune, îi îmbrăţişează pe cei de pe urmă, pe cei marginalizaţi, pe cei săraci, exprimându-şi vocaţia sa înnăscută spre solidaritate".

Sfântul Părinte a prezidat sfânta Liturghie pe Câmpia Libertăţii, un nume care căpăta acum o sonoritate deosebită, deoarece reliefa reversul a ceea ce au cunoscut cei şapte episcopi în anii de detenţie. Referitor la acest lucru, Sfântul Părinte spunea: "Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această dumnezeiască Liturghie pe «Câmpia Libertăţii». Acest loc semnificativ evocă unirea poporului dv. care s-a realizat în diversitatea exprimărilor religioase: acest lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogăţeşte şi caracterizează cultura şi identitatea naţională română. În acea perioadă de tristă amintire, viaţa comunităţii catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial şi ateu: toţi episcopii şi mulţi credincioşi ai Bisericii Greco-Catolice şi ai Bisericii Catolice de rit latin au fost prigoniţi şi condamnaţi la închisoare". Numele lor sunt scrise în ceruri: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Libertatea este una dintre cele două preţioase moşteniri pe care episcopii au lăsat-o poporului român, a spus suveranul pontif în cadrul omiliei. A doua moştenire este milostivirea. Cum s-a văzut aceasta în exemplul lor, papa a exprimat cu aceste cuvinte: "Tenacitatea în a profesa fidelitatea faţă de Cristos era însoţită în ei de o dispoziţie la martiriu, fără cuvinte de ură pentru prigonitori, faţă de care au demonstrat o blândeţe considerabilă".

De suferinţa de atunci a dat mărturie şi lemnul folosit pentru crucea, amvonul şi scaunul pe care a stat papa în timpul celebrării, precum şi gratiile, care au fost aduse din închisorile Gherla şi Sighet. Verticalitatea episcopilor trebuia să fie preluată de noile generaţii împotriva oricărei ideologii moderne care subjugă şi aruncă în noroi demnitatea omului. "Să fiţi mărturisitori ai libertăţii şi ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea şi dialogul asupra diviziunilor!", a fost cuvântul concluziv al omiliei papale.

După sfânta Liturghie, Sfântul Părinte s-a deplasat la ora 15.45 în cartierul Barbu Lăutaru din Blaj, pentru a întâlni comunitatea romă. Cerând iertare pentru toate discriminările din istorie comise asupra lor, papa Francisc i-a încurajat şi îndemnat să poarte mai departe tradiţiile şi valorile specifice.

Cu beatificarea celor şapte episcopi, numărul fericiţilor români se ridică la 13. Exceptându-l pe fericitul Ieremia Valahul, toţi sunt martiri ai credinţei.

Pentru zilele petrecute în România, Sfântul Părinte a mulţumit tuturor, cerând pentru el, aşa cum obişnuieşte peste tot, susţinerea sa cu rugăciunea.

Pr. Cristian Diac