Sfânta Scriptură

Violenţa în Biblie (I)

* "Cum se explică faptul că în paginile Bibliei, mai ales în cărţile Vechiului Testament, găsim unele scene de mare violenţă? Cum să înţelegem acele episoade biblice în care Dumnezeu însuşi pare să fie cel care porunceşte săvârşirea unor acte de violenţă?"

Biblia conţine într-adevăr unele scene de o violenţă cutremurătoare. Masacrele asociate cuceririi ţării promise (Ios 6,17-21; 8,14-29; 10,28-39), războaiele sângeroase din vremurile judecătorilor, soldate cu multe mii de victime (Jud 7), luptele fratricide din Jud 20-21 sunt lucruri care pun la încercare sensibilitatea şi, adesea, credinţa cititorului Bibliei. Crima din Ghibeea (Jud 19) este vrednică de un film horror, iar maniera în care Iaela îl ucide pe Sisera, căpetenia armatei Canaanului (Jud 5,17-22), poate constitui un subiect pentru un roman marca Bram Stocker. Aceste scene biblice sunt o reală provocare pentru cititorul Bibliei. Ce ne facem cu ele? Vă propun câteva principii de orientare în lectura acestor pagini biblice:

1) Înainte de toate, trebuie să observăm că foarte mulţi oameni se apropie de Biblie pornind de la o prejudecată, şi anume aceea că Biblia ar fi o "carte inofensivă", o specie de "manual de edificare spirituală", un fel de "infuzie de valeriană" luată înainte de culcare. Prin urmare, în Biblie ar trebui să găsim doar gânduri pozitive şi fapte pilduitoare. Acest tip de cititor al Bibliei experimentează un disconfort profund în faţa textelor biblice despre care vorbim, deoarece el simte că Biblia "nu se conformează" gândirii sale. Iar aceasta îl deranjează.

2) În realitate, Biblia ne surprinde şi adesea "ne scandalizează" prin realismul dezarmant din paginile sale. Autorii sacri nu bagă sub preş mizeriile fiinţei omeneşti, cruzimea, patimile necontrolate şi înclinaţiile distrugătoare ale omului. Biblia ne oferă imaginea omului adevărat, real, nefardat cu vopselurile unui spiritualism închipuit. Scriptura prezintă omul aşa cum este, cu înălţimile şi prăbuşirile sale, cu frumuseţea şi urâţenia sa, cu faptele sale măreţe şi cu înspăimântătoarele sale orori. Biblia este o oglindă în care suntem invitaţi să ne privim. Noi, oamenii, suntem capabili de lucruri foarte rele. Suntem conştienţi de această vulnerabilitate?

3) Biblia a păstrat, aşadar, toate aceste texte în paginile sale. De ce oare? Trebuie să ştim că Scriptura nu a conservat aceste episoade de dragul de a le povesti, ci le-a păstrat deoarece ele conţin un mesaj important pentru noi, cititorii Bibliei. Aceste pagini biblice sunt guvernate de acelaşi principiu pe care sfântul Paul l-a formulat în manieră magistrală: Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi este de folos pentru a învăţa, a convinge, a îndrepta, a educa în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit, pe deplin pregătit pentru orice lucrare bună. (2Tim 3,16-17). Prin urmare, acest principiu se aplică şi paginilor biblice care conţin scene de violenţă? Exact! Se aplică şi acestora! (va urma)

Pr. Iosif Antili