Curier juridic

* S. Antal (Iaşi). "În anul 2016 am avut un proces de partaj succesoral, iar în acest dosar s-a efectuat o expertiză topometrică ce a avut ca obiectiv să identifice terenul care trebuia împărţit. În expertiză s-au făcut mai multe greşeli la măsurători şi la formarea loturilor, pentru că noi nu am fost la efectuarea lucrării întrucât nu eram în ţară. Se mai pot remedia greşelile din expertiză?"

În cazul în care procesul nu s-a judecat în primă instanţă, puteţi formula obiecţiuni la raportul de expertiză topometrică, iar instanţa, în cazul în care admite obiecţiunile la raportul de expertiză, va reveni cu adresă la expert. Astfel, potrivit art. 337 din Codul de procedură civilă, "dacă este nevoie de lămurirea sau completarea raportului de expertiză ori dacă există o contradicţie între părerile experţilor, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor, poate solicita experţilor, la primul termen după depunerea raportului, să îl lămurească sau să îl completeze".

În situaţia în care dosarul a fost soluţionat în primă instanţă şi mai sunteţi în termenul de declarare a apelului, atunci urmează să formulaţi apel împotriva sentinţei civile şi să solicitaţi prin cererea de apel efectuarea unei alte expertize care să lămurească situaţiile contradictorii din expertiză. Expertiza dispusă de instanţa de apel va fi efectuată de un alt expert sau, în cazul în care instanţa consideră că situaţia poate fi lămurită şi de expertul ce a efectuat lucrarea la instanţa de fond, atunci poate să revină cu o adresă la expert pentru a furniza relaţiile necesare soluţionării dosarului.

Pentru cazul în care procesul a fost soluţionat definitiv, atunci ar trebui analizate actele pentru a verifica dacă situaţia poate fi remediată, fie pe cale administrativă, fie printr-un nou proces.

* I. Mihăeş (Roman). "Cum pot fi îndreptate greşelile legate de nume dintr-o hotărâre judecătorească?"

Potrivit art. 442 din Codul de procedură civilă, "erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu". În baza art. 443 pct. 1 din Codul de procedură civilă, "în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziţii contradictorii, părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispoziţiile potrivnice".

Încheierile de îndreptare a erorilor materiale şi de lămurire a dispozitivului pot fi atacate cu aceeaşi cale de atac ca şi hotărârea principală şi în acelaşi termen procedural.

* M. Stan (Bacău). "Bunurile moştenite de la părinţi sunt considerate bunuri comune şi pot fi împărţite într-un dosar de partaj de bunuri comune?"

Potrivit art. 339 din Codul civil, "bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune".

Conform art. 340 din Codul civil, "nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

- bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

- bunurile de uz personal;

- bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

- drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

- bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;

- indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material şi moral adus unuia dintre soţi;

- bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;

- fructele bunurilor proprii".

Av. Mihaela Ciobanu