Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Legea si dreptul tau -

Curier juridic

* Petru Eșanu (Gura Humorului). "Am conviețuit cu soția mea din anul 1985 și am fost căsătoriți doar religios. În anul 2017 ea a decedat, iar copiii soției doresc să dezbată succesiunea după mama lor. Menționez că în timpul conviețuirii, am cumpărat un apartament în rate, l-am renovat și mobilat, iar toate au fost realizate cu împrumuturi de la bănci pe numele meu și al soției. Apartamentul este pe numele soției pentru că avea contract de închiriere pe numele ei, iar împreună am conviețuit 32 de ani. Aș dori să știu ce drepturi am cu privire la bunurile realizate în timpul căsătoriei".

Din punct de vedere legal, dv. nu aveți calitatea de soț, ci de concubin, motiv pentru care nu puteți fi parte într-un dosar de partaj succesoral în care se dezbate moștenirea după soția (concubina) dv. Singurii moștenitori cu drepturi depline cu privire la toate bunurile dobândite de soția dv. în timpul vieții sunt copiii acesteia. Codul familiei din România recunoaște doar căsătoria de la starea civilă, nu și pe cea religioasă, ceea ce înseamnă că dv. ați avut o relație de concubinaj, iar bunurile dobândite în timpul concubinajului au un alt regim juridic decât cel al bunurilor obținute în timpul căsătoriei unde se prezumă că fiecare soț are o cotă de contribuție de 50% la dobândirea acestora. Pentru a vă apăra drepturile dv., în termen de 3 ani de zile de la momentul decesului soției, puteți solicita instanței pe cale judecătorească să constate că aveți un drept de creanță cu privire la bunurile dobândite în timpul concubinajului, urmând să evaluați bunurile (ratele achitate la apartament, bunurile mobile etc.) și să solicitați o sumă de bani ce reprezintă contribuția dv. la achiziționarea acestora. Pentru a împiedica înstrăinarea apartamentului de către moștenitorii soției dv., după promovarea acțiunii de constatare a dreptului de creanță, aveți posibilitatea să notați litigiul la biroul de carte funciară din localitate și, până la finalizarea procesului, imobilul nu va putea fi vândut. În dovedirea acțiunii vă puteți folosi de orice mijloc de probă admis de lege: acte, martori, interogatoriu, expertiză contabilă de reactualizare a ratelor, expertiză de evaluare a bunurilor mobile.

* I.I. (Hălăucești). "Aș dori să știu dacă sora mea poate să vândă casa părintească fără semnătura mea sau să facă partajul".

În condițiile în care sunt mai mulți moștenitori, casa nu poate fi vândută fără semnătura tuturor moștenitorilor. Partajul poate fi făcut fie la Notariat (atunci când toți moștenitorii sunt de acord), fie pe cale judecătorească (atunci când există opoziție cu privire la dezbaterea moștenirii și partajarea bunurilor ce formează masa succesorală). Conform art. 1144 Cod civil, "dacă toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate de exercițiu deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma și prin actul pe care părțile le convin". Potrivit art. 1143 Cod civil, "nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel".

Având în vedere textele de lege menționate mai sus, chiar dacă dv. nu doriți partajarea casei, oricare dintre moștenitori poate cere pe cale judecătorească dezbaterea moștenirii după părinții dv. În cadrul dosarului de partaj succesoral, casa părintească poate fi atribuită oricăruia dintre moștenitori, cu obligarea acestuia la plata unei sulte (o sumă de bani) în favoarea celorlalți moștenitori sau dacă ea este partajabilă în natură se pot forma două unități locative ce pot fi atribuite la doi moștenitori. Instanța de judecată, la atribuirea imobilului va trebui să aibă în vedere dispozițiile art. 987, Cod procedură civilă, care prevăd că "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea".

Av. Mihaela Ciobanu



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat