Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Pentru copii -

Nepotul reginei

(continuare din numărul trecut)

Istorioară morală de Iosif Spillmann

Traducere de Mons. Mihai Robu

Prințul deschise ochii cu greutate și se trezi în fața reginei. Aceasta revărsă asupra tânărului mai întâi un torent de lingușiri și de făgăduieli. Îi descrise încă o dată, în culorile cele mai vii, ce viitor strălucit îi pregătise, iar pe de altă parte îi arătă soarta tristă care-l așteaptă dacă nu-și va repara greșeala în care-l vârâseră farmecele învățătorilor străini. Potopul acesta nu făcu nicio impresie asupra prințului; la toate propunerile ei amăgitoare, el răspunse cu un singur cuvânt:

- Ce ar folosi omului de-ar câștiga lumea toată, dacă sufletul și l-ar pierde?

Când regina observă că toate lingușirile, rugile și făgăduielile ei se loveau de inima creștinului ca de o stâncă neclintită și nu izbuteau deloc, atunci se schimbă în fiere și venin bunătatea pe care o arătase la început. De pe buzele-i tremurânde se auziră amenințări, batjocuri, blesteme, până ce la urmă se învineți de tot și ceru răzbunarea zeilor asupra nepotului nerecunoscător:

- Mori deci în această închisoare și aici să-ți putrezească oasele! - îi spuse ea îndepărtându-se. Asta ai dorit-o, așa să ți se întâmple și să nu ieși viu de aici!

După câteva zile, Simon trebui să susțină încă o luptă cu Sikatondono, care alergase la Usuki cuprins de turbare când aflase că prințul se botezase. Tânărul credea că înfuriatul îl va gâtui și își încredință viața în mâinile lui Dumnezeu. Însă de credință nu voi să se lepede.

- Dezmoșteniți-mă - spuse el -, lăsați-mă cerșetor pe drumuri, omorâți-mă, dar de Cristos nu mă las!

Sikatondono trebui să se dea bătut.

Trecură săptămâni fără ca cineva să se mai intereseze de prinț. Paznicul îi aducea în fiecare zi apă și orez. O rază slabă de lumină pătrundea printr-o fereastră îngustă, prevăzută cu gratii groase. Un copac frunzos, ce-și întindea coroana bogată nu departe de fereastră, închidea zarea. Singura-i distracție erau niște păsărele ce se jucau din când în când pe ramurile copacului și apoi se îndepărtau iarăși; ele îi aminteau de scumpa libertate ce-i fusese răpită. Veniră apoi nopți lungi întunecoase și chinul neobișnuit al singurătății. Nădăjduia mereu că îl va vizita prințul Sebastian, ori pajul Ștefan sau vreun alt creștin vor găsi mijloace să-i aducă vreo mângâiere sau îmbărbătare de la pr. Cabrai. În zadar, Sivan și Sikatondono știuseră să-și aleagă bine paznicii, nimeni nu reuși să pătrundă la prizonier. Credeau că-l vor înmuia în felul acesta.

În sfârșit, apăru într-o zi cancelarul Yosihao în închisoare. Prințul îl stimase totdeauna și-l iubise sincer, și fără îndoială și cancelarul ținea mult la tânărul prinț. Cancelarul se gândise mult să găsească un mijloc care să-i asigure prințului domnia și credea că l-a aflat. El îi zugrăvi situația tristă în care fuseseră aduși creștinii și mai ales misionarii prin trecerea lui la creștinism. Astfel ar amenința izbucnirea unei prigoane sângeroase. Ar fi fost deci la pr. Cabrai și s-ar fi înțeles cu el cum să înlăture această primejdie. Ar fi întrebat pe părintele Cabrai dacă n-ar fi posibil ca prințul să se lepede de credința sa până înlătură această nenorocire; misionarul nici nu voi să audă așa ceva. Totuși el ar fi învoit la urmă ca prințul să rămână credincios credinței sale în inima sa și să jure că o va arăta și în public îndată ce va fi stăpân pe sine; până atunci însă, pentru ca să împiedice nimicirea creștinismului în Bungo, poate să-și ascundă credința, iar pe dinafară să se supună voinței tatălui său și a regelui.

Sikatora se miră de cele auzite; dar nici prin minte nu-i trecu că Yosihao, pe care-l știa om corect, ar putea spune neadevărul, cu atât mai mult că el îi aduse ca dovadă a misiunii sale un rozariu de la pr. Cabrai și o declarație în scris, aprobată de el, ca să o dea tatălui său și regelui. Nu-i deci lucru de mirare că prințul a fost înșelat; după ce șovăi puțin, el declară că e dispus să scrie tatălui său și regelui o scrisoare prin care le cerea iertare în termeni generali și le făgăduia că de acum înainte va asculta de ordinele lor.

Cancelarul duse îndată acest document la Sikatondono și la Sivan. Ne putem închipui bucuria lor. Nu trecu nici jumătate de oră și veniră amândoi ca să-l scoată pe Sikatora din închisoare. Toată curtea se strânse la o serbare; se făcu un banchet în onoarea prințului. Cântăreți și actori preamăriră biruința zeilor, iar palatul regal răsuna de veselie și voioșie. Însă prințul nu se putu bucura cum se cuvine. Orezul din închisoare îi priise mai bine decât delicatesurile mesei regale, iar pe patul moale îl părăsi somnul ce-l gustase pe scândurile vârtoase ale închisorii. O voce lăuntrică îi spunea: "Ai greșit".

Același lucru îi spuneau privirile creștinilor cu care se întâlnea. Trebuia să vadă ce era adevărat. Se-nțelege că Yosihao prevăzuse că șiretlicul său nu putea dura mult, dar își închipuia că prințul va fi bucuros că a găsit acest mijloc de retragere și că nu va prefera din nou închisoarea. Însă se înșelase!

Îndată ce-i apărură îndoieli, Sikatora scrise o scrisoare părintelui Cabrai și-l întrebă dacă însărcinase într-adevăr pe cancelar să-i vorbească astfel; iar dacă nu, ce trebuia să facă pe viitor. Trecu mai multă vreme până ce găsi ocazia să înmâneze misionarului scrisoarea și să primească răspuns. I se răspunse că fusese amăgit și că e dator să retracteze declarația dată în scris și să mărturisească fățiș credința sa, oricare ar fi consecințele.

(va urma)



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat