Impresii ale diaconilor nou-sfinţiţi

- "În urmă cu 13 ani, Domnul mi-a insuflat chemarea spre sfânta Preoţie; a privit spre mine şi m-a ales. În comunitatea noastră au existat până acum două mari momente: primul, cel al formării comunităţii, când Duhul a lucrat prin părintele Dominic Hârja. Atunci, câţiva tineri au ascultat chemarea Domnului şi au intrat în Seminar. Astăzi, unii dintre ei sunt deja preoţi. Acum comunitatea trăieşte un alt moment prin părintele Mihai Mărtinaş, care continuă munca de formare a seminariştilor din parohie. Eforturile lor şi ale credincioşilor din comunitate sunt binecuvântate de Regina apostolilor, prin noi chemări la sfânta Preoţie. Îi mulţumesc lui Dumnezeu şi sfintei Fecioare pentru harurile oferite. Vă rog să vă rugaţi în continuare pentru mine şi pentru noi vocaţii". (Marius Ionuţ Bănuţă)

- "După absolvirea liceului, am decis să răspund unei chemări pe care o simţeam de mai mult timp. Astfel, am ajuns la Seminar ca să mă conving dacă am vocaţie la sfânta Preoţie. Întrucât în timpul formării am descoperit că semnele chemării sunt prezente în viaţa mea, iată că am ajuns să fac pasul spre prima treaptă a Preoţiei - diaconatul. Cred că această slujire este un rod al rugăciunilor poporului lui Dumnezeu către «stăpânul secerişului». Mă încredinţez încă de la începutul slujirii mele Mariei, Maica milei şi a chemării noastre sfinte, precum şi rugăciunilor dumneavoastră". (Iosif Ghiuzan)

- "«Sufletul meu îl preamăreşte pe Domnul. Căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic şi numele lui e sfânt!» (Lc 1,46.49). Îi mulţumesc Domnului pentru nenumăratele sale binefaceri pe care mi le-a făcut şi continuă să le facă întregii Biserici. Ziua sfinţirii întru diaconat mi-a umplut inima de o bucurie imensă. Aceste trei cuvinte: «prezent», «vreau» şi «promit», au format un singur cuvânt, «da», rostit în faţa episcopului şi a întregii Biserici, exprimând hotărârea sinceră de a mă consacra total lui Dumnezeu şi de a fi slujitor în Biserica lui Cristos până la sfârşitul vieţii mele". (Marian Cazacu)

- "Un «da» spus cu sfială în faţa unei misiuni atât de serioase, dar care am încredere că va fi susţinută de măreţia harului lui Dumnezeu. Am făcut toate socotelile posibile din punct de vedere uman; concluzia? Fără abandonare şi încredere în Dumnezeu este imposibil. Am făcut acest pas încurajat de exemplul mamei noastre, Maria, care s-a abandonat voinţei divine şi, spunând «da», a zămislit, prin credinţă, pe Fiul lui Dumnezeu. Pe ea o rog să mă ajute ca, prin fidelitate în slujirea lui Dumnezeu şi a oamenilor, să aduc cea mai mare glorie posibilă Preasfintei Treimi". (Maricel Maxim - OFMCap.)