Trei "Bucură-te, Marie..."

Când vorbim de rugăciune, mama sigur e campioană mondială! Nu era seară, dimineaţă sau masă ca să nu se fi rugat alături de noi. La un moment dat însă, în timpul rugăciunii de seară, după ce fiecare îşi ocupa locul cu precizie şi începeam în forţă, o mică pauză rupea ritmul, după care, cu şi mai mare credinţă parcă, se relua totul şi până la sfârşit nu ne mai opream. Mult timp n-am înţeles de ce acea pauză. Aveam să pricep când am început să înţeleg ce înseamnă o intenţie de rugăciune.

În timpul pauzei, în gând, mama spunea o intenţie de rugăciune: "Ne rugăm trei «Bucură-te, Marie» pentru..." şi spunea pentru cine, apoi continuam, aşa cum am spus, cu şi mai multă credinţă. Noi ca noi, dar ea ar fi fost în stare să ne facă să înţelegem că Dumnezeu era acolo în faţa ei pentru a o asculta, ceea ce mai târziu, la catehism, am şi învăţat, şi anume că Dumnezeu este pretutindeni.

Acum am momentul meu de pauză şi vreau să spun că am atâtea motive pentru a mă opri, începând, evident, cu mama care ne-a învăţat rugăciunile şi primele noţiuni despre Dumnezeu şi continuând cu învăţătorul meu, cu fraţii, surorile şi colegii mei.

Încredinţez Mariei lumea întreagă, pe toţi copiii care suferă, fie din cauza neînţelegerii părinţilor lor, fie din cauza războaielor, a nedreptăţilor sau a răutăţii altora.

Sper ca mama lui Isus, prin cei trei "Bucură-te, Marie", să-i ducă lui Isus toate intenţiile mele şi pe ale lumii întregi, aşa încât în această lume să nu ne mai temem unii de alţii, ci să stăm unii lângă alţii cu bucurie. (Mihaela)

Prelucrare de pr. Felician Tiba