Introducere în tulburările somnului

Lipsa de igienă a somnului şi stilul de viaţă nesănătos pot cauza numeroase tulburări în acest proces de refacere a energiilor. Unele afectează un număr extrem de redus de persoane, cu altele se confruntă adesea mii de oameni: copii şi adulţi, femei şi bărbaţi. Unele sunt grave şi necesită medicaţie pentru vindecare, altele sunt trecătoare şi nu necesită decât schimbarea stilului de viaţă. Prin tulburare de somn se înţelege orice situaţie care determină dificultate la adormire, la menţinerea somnului pe timpul nopţii sau la păstrarea stării de vigilenţă pe timpul zilei. Vă voi povesti în continuare despre trei dintre acestea: insomnia, sforăitul şi sindromul apneei obstructive în somn.

Insomnia este cea mai comună şi se manifestă prin dificultate la adormire şi la menţinerea somnului nocturn. Uneori, insomnia este determinată de griji, stres sau emoţii pentru o activitate din viitorul apropiat. În acest caz trece de la sine, fără medicaţie, odată cu dispariţia acestor preocupări. Alteori, simptomele sunt prezente o perioadă mai lungă de timp - caz în care pot interveni şi unele afecţiuni respiratorii sau cardiace, dar şi igiena inadecvată a somnului. Consumul excesiv de cafea, tutun şi alcool, alimentaţia greşită, activităţile nocturne prelungite, disconfortul dormitorului şi prezenţa unor animale de apartament contribuie în plus la instalarea acestei tulburări. Se adaugă statul prelungit în pat fără a dormi efectiv, cititul şi consumul de alimente în pat şi vorbitul îndelungat la telefon din pat. Astfel de practici trebuie evitate.

În mod normal, când inspirăm în timpul somnului - în drumul său spre plămâni - aerul trece prin nări, laringe şi trahee fără a face niciun zgomot. Dacă, în schimb, întâlneşte obstacole pe traseu, trecerea devine dificilă şi determină vibrarea părţilor moi ale gâtului care vor produce zgomotul specific sforăitului. Obstacolele înseamnă aici amigdale sau limbă mărite de volum, surplus de grăsime în zona gâtului (care face presiune pe căile aeriene determinându-le să se îngusteze), precum şi alte formaţiuni care ocupă parţial acest spaţiu. Un alt obstacol este căderea limbii spre gât. Am menţionat în articolul trecut că în timpul somnului se produce o relaxare a muşchilor, iar limba este un organ format din muşchi. Dar la această relaxare normală se adaugă relaxarea determinată de consumul de cafea sau tutun pe timpul serii. Din această cauză limba cade spre gât îngreunând trecerea aerului şi de aceea sforăitul dispare la întoarcerea pe o parte.

Sforăitul este şi un simptom frecvent al apneei obstructive în somn (dar nu înseamnă că toţi cei care sforăie suferă de această afecţiune). Apnee înseamnă absenţa respiraţiei. Apneea obstructivă în somn înseamnă că în timpul somnului, din cauza blocării căilor aeriene, respiraţia se opreşte. De obicei timp de 10 secunde, dar uneori poate dura mai mult. Această oprire a respiraţiei determină creierul să răspundă prin trezirea persoanei exact cât să ia o gură de aer. Aceasta se întâmplă de mai multe ori pe parcursul nopţii, contribuind la privarea de somn a persoanei, cu o multitudine de consecinţe atât pe plan medical, prin apariţia unor disfuncţii, cât şi pe plan social, economic şi cultural. Cauzele blocării căilor aeriene sunt comune cu cele ale sforăitului, doar că în acest caz blocajul este complet, nemaipermiţând deloc trecerea aerului. Semne care pot ridica suspiciunea acestei tulburări: sforăit zgomotos, somnolenţă diurnă excesivă, dureri de cap dimineaţa, oboseală după somn şi senzaţia de gură uscată la trezire.

Esenţial în vindecarea acestor tulburări este schimbarea stilului de viaţă: orarul regulat al somnului, reducerea stresului, scăderea în greutate şi evitarea excesului de cafea, alcool şi tutun.

Dr. Bianca Hanganu