Gânduri ale unor preoţi nou-sfinţiţi

- "Pentru mine a-l urma pe Cristos înseamnă a respecta poruncile sale care au fost cuprinse în dubla poruncă a iubirii lui Dumnezeu şi a aproapelui. Am ales acest drum al preoţiei în urma perioadei de discernământ pe care am făcut-o la Seminarul din Iaşi şi am ales acest drum pentru că îmi doresc să fiu alături de cei care suferă, să am o inimă nobilă faţă de cei săraci, pentru a aprinde credinţa în sufletele celor deznădăjduiţi şi neajutoraţi. Îi mulţumesc în primul rând bunului Dumnezeu, apoi tuturor binefăcătorilor ştiuţi şi neştiuţi, părinţilor, mamei mele care cu siguranţă în aceste zile mă priveşte de la fereastra paradisului. Totodată, aduc un cuvânt de mulţumire părinţilor profesori care m-au însoţit şi m-au îndrumat pe drumul formării spre Cristos". (Pr. Cosmin Croitoru, Barticeşti)

- "Adresez pentru început un gând de mulţumire bunului Dumnezeu care a lucrat cu mine în aceşti ani şi m-a susţinut în momentele dificile, dar şi în momentele în care eram poate prea departe de iubirea lui. Mulţumesc părinţilor mei, mulţumesc tuturor preoţilor. Au fost momente de har în care Dumnezeu a lucrat şi am simţit acest lucru în cadrul sfintei Liturghii. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru că m-a chemat să fiu unul dintre ucenicii săi. Am parcurs aceşti şapte ani la şcoala iubirii lui Cristos. Au fost şapte ani foarte rodnici şi plini de binecuvântarea lui Dumnezeu. Mulţumesc tuturor celor care ne-au însoţit şi dv. care ne-aţi susţinut în aceşti ani de formare cu rugăciuni. În continuare ne încredem în rugăciunile dv. şi vă asigurăm de rugăciunile noastre". (Pr. Anton Galaţanu, Gherăeşti)

- "În acest moment am mandatul de a deschide o nouă misiune, a misionarilor verbiţi, în Albania. Pentru mine această zi în care am fost hirotonit preot este una care marchează puternic istoria vieţii mele. Acum ştiu că Isus m-a uns şi m-a chemat într-un mod special şi mi-a încredinţat prin această hirotonire sacerdotală misiunea de a-mi dărui în mod direct şi în mod special viaţa mea poporului lui Dumnezeu. Acest pas din viaţă este rodul rugăciunii familiei mele, rodul celor care m-au însoţit de-a lungul formării. Tot astăzi mă simt în sintonie directă cu poporul lui Dumnezeu fie din România, fie din Brazilia, ţările în care am activat, fie din Albania, ţara în care îmi voi exercita ministerul sacerdotal. Vă mulţumesc tuturor că aţi fost alături de mine!" (Pr. Ştefan Lucaci, SVD, Răchiteni)

- "Această zi, 24 iunie, reprezintă pentru mine pasul cel mai mare din viaţă, cea mai importantă şi cea mai frumoasă zi din viaţa mea, zi în care Domnul mi-a dăruit, fără nici un merit din partea mea, cel mai preţios dar: darul Preoţiei. Astăzi am avut parte de înalte trăiri spirituale şi am trăit clipe de har şi de binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Momentul rugăciunii de consacrare şi momentul ungerii mâinilor cu uleiul sfinţit va rămâne în inima mea ca fiind confirmarea faptului că sunt preot în veac. Recunoscător Domnului pentru slujirea la care m-a chemat, îl rog să mă întărească cu harul său pentru a putea fi punte de legătură între Dumnezeu şi oameni, de a putea fi pentru lumea întreagă un vestitor fidel şi un semn vizibil al iubirii, bunătăţii şi milostivirii lui Dumnezeu". (Pr. Bogdan-Cristian Mârţ, OFMConv., Pildeşti)