Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Craciun 2013 -

Conrad, cizmarul

Conrad s-a trezit astăzi dis-de-dimineață. A făcut ordine în atelierul său, a aprins focul și a pregătit masa. Astăzi nu voia să lucreze, deoarece aștepta un musafir. Pe cel mai înalt oaspete pe care vi-l puteți imagina. Îl aștepta pe însuși Dumnezeu, fiindcă în noaptea precedentă l-a înștiințat pe Conrad: mâine voi merge în vizită la tine. Acum Conrad stătea deci la masă în camera sa călduroasă și aștepta. Și nu după mult timp s-a auzit bocănituri în ușă. "Aici sunt!", a spus cizmarul. Numaidecât a sărit să deschidă ușa. Dar era poștașul căruia, de frig, i-au înghețat mâinile încât acum erau vinete. Conrad l-a poftit în casă, l-a servit cu o ceașcă cu ceai fierbinte și l-a lăsat să se încălzească. "Mulțumesc, i-a spus poștașul. Tare bine mi-a mai prins!" Apoi s-a dus mai departe la munca sa.

Îndată ce a părăsit poștașul casa, Conrad a făcut curățenie pe masă și a înlocuit ceștile folosite cu altele curate. Apoi s-a așezat din nou la fereastră pentru a-i ieși în întâmpinare oaspetelui său. "Desigur că va veni imediat", își spunea el în gând.

S-a făcut amiază, dar Dumnezeu nu a sosit încă. Deodată a zărit de la fereastră un băiețel care plângea. Conrad a strigat după el. Întrebându-l de ce plânge, a aflat că își pierduse mama în aglomerația cea mare din oraș și acum nu mai știa cum să ajungă acasă. Conrad a lăsat pe masă un bilețel pe care a scris: "Vă rog să mă așteptați! Mă voi întoarce imediat", apoi l-a luat pe băiețel de mână și l-a condus acasă. Dar drumul era mai lung decât și-a închipuit și până a ajuns acasă s-a întunecat de-a binelea.

Când s-a întors, aproape s-a speriat când a observat că cineva stătea la fereastră în camera lui. Inima i-a tresăltat apoi de bucurie, deoarece credea că totuși Dumnezeu venise la el. Imediat însă a recunoscut-o pe vecina sa care locuia deasupra locuinței sale. Arăta obosită și tristă și nu dormise de trei zile, deoarece fiul ei era așa de bolnav încât nu mai știa ce să facă. Temperatura îi crescuse și acum nici mama nu-l mai recunoștea. Conrad o compătimea. De când i-a murit soțul într-un accident, ea trăia singură cu fiul ei. Conrad a mers împreună cu ea la copil și l-a înfășurat cu comprese umede. Apoi femeia s-a dus să se odihnească un pic, iar Conrad stătea și veghea la patul copilului. Când în cele din urmă s-a întors în locuința sa, era mult după miezul nopții. Obosit și decepționat peste măsură, Conrad s-a dus la culcare. Ziua a trecut și Dumnezeu nu mai venise.

Deodată, cizmarul a auzit o voce dulce. Era vocea lui Dumnezeu: "Mulțumesc! i-a spus vocea. Îți mulțumesc că mi-ai dat voie să mă încălzesc la tine; îți mulțumesc că mi-ai arătat drumul spre casă; îți mulțumesc pentru mângâierea și ajutorul tău; îți mulțumesc, Conrad, pentru că am putut să fiu astăzi oaspetele tău".

(Daniel Ciobanu, Să educăm prin pilde și povestioare, Editura "Presa Bună", Iași, 1999, p. 69)



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat