Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREaTINULUI 
- Pentru familii -

Căsătorește-te, draga mea!

Oricine știe că o persoană nu este un lucru. Nu este ceva, ci cineva. Cu lucrurile poți face probe, dar cu persoanele nu! Când în istorie s-au făcut probe cu și pe persoane, umanitatea în general a arătat că s-a dezumanizat.

Nu cu mult timp în urmă, într-o zi, mă întorsesem obosit de la serviciu. Avusesem o zi grea! Mai toți erau supărați și nervoși din cauza unui proiect în urma căruia mulți dintre noi urmau să rămână fără loc de muncă. Așadar, supărat și obosit m-am întors acasă. Știam că numai aici pot găsi calmul și luciditatea de care aveam atât de mult nevoie.

Ajuns în fața ușii, fiica mai mare, plină de bucurie, mă întâmpină spunându-mi: "Tată, trebuie să-ți dau o veste!" "Eh, vino în casă, i-am răspuns. Nu putem vorbi aici".

Fiica de care vorbesc avea 22 de ani. Am intrat în casă, am băut un pahar cu apă și i-am zis: "Acum spune-mi, draga mea!" "Tată, a continuat ea vădit emoționată, mă căsătoresc!" "Mama? Știe și ea? Frații? Ai mai spus cuiva sau eu sunt primul care aflu?" "Nu, cu mama n-am vorbit. Am decis să-ți spun mai întâi ție, apoi mamei, pentru că în realitate nu acum vreau să mă căsătoresc". "Atunci când? am intervenit eu". "Nu, nu acum. Mai întâi mă voi muta la prietenul meu. Vom sta un timp împreună pentru a ne cunoaște mai bine, apoi ne vom căsători cu adevărat..." "Dar..., draga mea..." "Știu, tată, sunt mare și voi decide singură ceea ce am de făcut. Și apoi, astăzi..." "Vino aici, i-am spus ușor surprins, dar și supărat în același timp. Vino aici!"

I-am luat mâinile în mâinile mele, am privit-o în ochi și i-am spus: "Draga mea, e adevărat că tu ești mare, că poți decide ceea ce vrei să faci. Nu uita însă că trebuie să fii și responsabilă de ceea ce decizi. Să nu crezi că sunt împotriva căsătoriei tale. E dreptul tău, iar pe mine mă onorează. Ceea ce mă dezonorează însă este modul în care tu pui problema acestei căsătorii. Tu știi ce presupune a locui împreună?" "Tată..., dar sunt mare! Nu mai sunt un copil!" "Da, știu că ești mare și știu că nu mai ești nici un copil, dar răspunde-mi la o întrebare: "Și dacă după un anumit timp vei constata că prietenul tău nu are nimic în comun cu tine, ce vei face?" "Tată, lumea a progresat, văd că... Ce nu mai sunt alții? Doar nu e singur în univers!" "Este ceea ce voiam să aud de la tine! Da, nu e singurul în univers, după cum nici tu nu ești singura, dar ține minte un lucru: Nu mă interesează cum gândesc ceilalți tineri de vârsta ta, nu mă interesează cum văd părinții lor această realitate. Un lucru însă mă interesează: în tine am pus tot ceea ce era mai bun. Tu știi prea bine de câte ori am discutat despre problemele legate de viață, de credință, de Dumnezeu, de familie etc. Știi cât mi-am dorit și-mi doresc binele tău și al fraților tăi! Draga mea, cu lucrurile poți face probe, cu persoanele nu! A face probe cu o persoană înseamnă a o instrumentaliza. Eu nu-mi doresc să știu că am crescut un "lucru", ci o persoană. Iubirea adevărată nu face "probe", ci doar iubește și atât! N-aș vrea să te știu "folosită" ca pe un lucru! Tu ai fost creată de Dumnezeu cu demnitate. Noi înșine am fost și suntem mândri de tine.

Și apoi, partea de mister dintr-o căsătorie... frumusețea ta interioară, bucuria că te poți oferi în totalitate și fără rezerve, haina albă de mireasă, siguranța spirituală, umană și chiar socială pe care ți-o dă căsătoria? Toate acestea presupun o persoană, nu? Nu presupun un "lucru!". Căsătorește-te, draga mea, pentru că este dreptul tău să te căsătorești, dar nu conviețui necăsătorită, pentru că nu aduce binecuvântare! Nu mă fă să-mi fie rușine de copilul pe care l-am crescut. Iar mama... când v-a auzi mama..."

"Nu tată, nu voi locui deloc împreună cu prietenul meu înainte de căsătorie. Voiam doar să știu care este atitudinea ta față de acest fenomen. Cum aș putea să șterg într-o singură clipă ceea ce ați "investit" în mine în toți acești ani? Și eu sunt mândră de voi. Și eu îmi doresc o familie ca a voastră și mai ales înțelegere ca la voi".

La final m-a îmbrățișat mulțumindu-mi. (Adrian)

Pagină realizată de pr. Felician Tiba



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat