Pe urmele lui Isus, la locurile sfinte

S-a încheiat pelerinajul lui Benedict al XVI-lea la locurile sfinte. În perioada 8-15 mai, papa a vizitat, aşa cum a spus chiar el, locurile sfinţite de trecerea pământească a lui Isus, pentru a cere de la Dumnezeu "darul preţios al unităţii şi păcii pentru Orientul Mijlociu şi pentru întreaga omenire".

Pelerinajul papei Benedict al XVI-lea în Ţara Sfântă, a douăsprezecea călătorie apostolică internaţională, a cuprins etape la Amman, în Iordania (8-10 mai), şi la Ierusalim, Betleem şi Nazaret, în Israel şi în Teritoriile Palestiniene (11-15 mai), cu alte cuvinte, de la Muntele Nebo la Sfântul Mormânt.

După papa Paul al VI-lea în anul 1964 şi papa Ioan Paul al II-lea în anul 2000, papa Benedict al XVI-lea a fost al treilea pontif roman care a mers în pelerinaj acolo unde Dumnezeu, în Isus din Nazaret, a coborât la noi şi unde a luat naştere prima Biserică.

În Regatul Iordaniei sunt 5,8 milioane de locuitori, majoritatea musulmani. Creştinii reprezintă 4%; ultimele cifre arată că sunt circa 700.000 de refugiaţi irakieni, din care 70.000 sunt creştini. Suveranul pontif a vizitat muntele Nebo, de unde Moise a privit Ţara Promisă, şi moscheea Al-Hussein Bin Talal (a doua după cea din Istanbul), unde a rostit un discurs despre dialogul interreligios şi intercultural. La Betania, "dincolo de Iordan", a binecuvântat primele pietre ale bisericilor care vor fi construite pe locul tradiţional al Botezului Domnului. "Posibilitatea pe care o are comunitatea catolică din Iordania de a ridica lăcaşuri publice de cult este un semn de respect pentru religie în această ţară", a spus episcopul Romei.

Într-o ţară majoritar musulmană, papa a vorbit despre demnitatea femeilor, referindu-se la "carisma lor profetică" şi lăudându-le ca "purtătoare de iubire, învăţătoare de milostivire şi constructoare de pace". A vorbit, de asemenea, despre libertatea religioasă ca drept fundamental, despre promovarea unei păci durabile şi despre o adevărată dreptate în Orientul Mijlociu, despre alianţa de civilizaţii între lumea occidentală şi cea musulmană, dezminţind profeţiile care susţin caracterul inevitabil al conflictului dintre culturi.

Sosind în Israel, luni, 11 mai, Benedict al XVI-lea a spus: "Vin să mă rog la locurile sfinte, să mă rog în special pentru pace, pentru pace aici în Ţara Sfântă şi pentru pace în întreaga lume". Cuvinte cu o semnificaţie deosebită, într-o ţară zbuciumată de tensiuni, în care pacea este ameninţată la tot pasul, în ciuda armistiţiului impus după conflictul din Fâşia Gaza (conflict care a lăsat în urmă 1.300 de morţi).

Încă de la început, în discursul de la aeroportul din Tel Aviv, papa a voit să risipească orice îndoială cu privire la poziţia faţă de Holocaust şi antisemitism: "Este drept şi potrivit ca, în timpul rămânerii mele în Israel, să am oportunitatea de a cinsti memoria celor şase milioane de evrei victime ale Shoah, şi să mă rog pentru ca omenirea să nu mai fie niciodată martoră a unei crime de o asemenea enormitate... Trebuie depuse toate eforturile pentru a lupta împotriva antisemitismului, oriunde s-ar afla el". Vizita la Memorialul Holocaustului de la Yad Vashem a oferit o confirmare ulterioară a angajării sale pentru a promova relaţiile dintre evrei şi creştini, subliniind consecinţele ideologiilor care l-au eliminat pe Dumnezeu din orizontul lor, din viaţa publică şi personală.

Marţi, 12 mai, la Ierusalim, pe Esplanada Moscheilor, la Zidul Plângerii şi în Cenacolul Cinei de Taină, papa a invocat pacea pentru Ţara Sfântă: raţiunea, libertatea şi dragostea eliberează omul de ură şi de răzbunare. Referindu-se la Ierusalim, la sfânta Liturghie oficiată în Valea lui Iosafat, el şi-a exprimat speranţa ca, în Oraşul Sfânt, "toţi pelerinii la locurile sfinte ale celor trei mari religii monoteiste, să poată veni liber şi fără restricţii ca să ia parte la ceremoniile religioase".

Miercuri, 13 mai, în Teritoriile Palestiniene, papa şi-a arătat apropierea faţă de suferinţele poporului palestinian. "Betleem, locul naşterii lui Isus - a spus el - invită la a mărturisi triumful iubirii asupra urii". Apoi a exprimat solidaritatea sa cu pelerinii sosiţi din Gaza, cerând ridicarea embargoului. Creştinii la Betleem reprezentau 80% din populaţie, acum sunt cu puţin peste 15-20% şi emigrează din cauza lipsei locurilor de muncă şi a situaţiei politice instabile în regiune. Benedict al XVI-lea a invitat creştinii "să fie punte de dialog şi de colaborare constructivă în edificarea unei culturi de pace care să depăşească momentul actual de frică, de agresiune şi de frustrare". I-a întâlnit pe refugiaţii din Tabăra de la Aida, care din anul 1948 trăiesc în condiţii de extremă sărăcie. S-a întâlnit cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene. Sfântul Scaun, a spus papa, sprijină drepturile palestinienilor de a avea o patrie, iar pe tineri i-a îndemnat să reziste ispitei de a recurge la terorism.

Joi, 14 mai, în Galileea, la Nazaret, locul copilăriei lui Isus, papa a evidenţiat rolul familiei creştine. Sfânta Liturghie a însemnat şi încheierea Anului Familiei. Pe creştini i-a invitat să rămână în Ţara Sfântă pentru a-l mărturisi pe Isus în locurile în care el a trăit. Impresionantă a fost invocaţia pentru pace cu toţi liderii religioşi, evrei creştini, musulmani şi druzi care se ţin de mână cântând "shalom, salam, peace, pace".

Vineri, 15 mai, înainte de plecarea spre Roma, la sediul Patriarhiei Greco-Ortodoxe din Ierusalim a avut loc o întâlnire ecumenică; a vizitat Sfântul Mormânt şi Biserica patriarhală armeană apostolică "Sfântul Iacob".

A fost o călătorie care a dorit să contribuie la convieţuirea paşnică între creştini, evrei şi musulmani. În pelerinajul său, papa i-a întâlnit şi pe creştini, care sunt puţini şi trăiesc în condiţii dificile. Le-a redat speranţa şi i-a îndemnat la curaj.

Deşi sunt observatori care trec sub tăcere conţinutul pozitiv al celor 30 de discursuri din acest pelerinaj (aici se înscrie şi o mare parte a presei din România), nu se poate să nu impresioneze cuvinte precum acelea rostite la Betleem, la ceremonia luării de rămas bun: "Am văzut zidul care introduce în teritoriile voastre, separând vecini şi despărţind familiile, înconjurând câmpul vecin şi ascunzând o mare parte din oraşul Betleem. Chiar dacă zidurile pot fi uşor construite, ştim toţi că nu durează o veşnicie. Pot fi dărâmate. Dar înainte de toate e necesară îndepărtarea zidurilor pe care le construim în jurul inimilor noastre, barierele pe care le ridicăm împotriva aproapelui nostru. "Iată de ce - a spus papa -, luându-mi rămas bun de la voi, vreau să reînnoiesc apelul meu la deschidere şi generozitate, la a se pune capăt intoleranţei şi excluderii".

Pr. Cornel Cadar

* * *

Am venit să vizitez această ţară ca prieten al israelienilor şi al poporului palestinian. De aceea lansez acest apel: Să nu mai aibă loc niciodată vărsare de sânge! Niciodată să nu mai fie ciocniri armate! Niciodată să nu mai fie terorism! Niciodată să nu mai fie război! Să rupem cercul vicios al violenţei, ca astfel să se poată instaura o pace durabilă bazată pe dreptate, să fie adevărată reconciliere şi vindecare.
(Benedict al XVI-lea, Discursul de la ceremonia de rămas bun)

* * *

Dumnezeul tuturor timpurilor, în vizita mea la Ierusalim, "Oraşul Păcii", locuinţă spirituală pentru evrei, creştini şi musulmani, port înaintea ta bucuriile, speranţele şi aspiraţiile, neliniştile, suferinţele şi chinurile întregului tău popor răspândit în lume. Dumnezeul lui Abraham, Isaac şi Iacob, ascultă strigătul celor mâhniţi, al celor înfricoşaţi, al celor deznădăjduiţi, trimite pacea ta peste această Ţară Sfântă, peste Orientul Mijlociu, peste întreaga familie umană; trezeşte inimile tuturor celor care invocă numele tău ca să poată păşi cu umilinţă pe drumul dreptăţii şi al îndurării. "Bun este Domnul cu cine nădăjduieşte în el, cu sufletul care îl caută" (Lam 3,25).
(Benedict al XVI-lea, Mesajul lăsat în Zidul Plângerii)