Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Istorie -

Figuri ilustre. Pr. Gheorghe Vameșiu

Născut în localitatea Moardaș (jud. Sibiu) la 6 iulie 1912, a urmat studii superioare la Seminarul Franciscan de la Hălăucești și Academia Teologică de la Luizi-Călugăra. A fost hirotonit preot în ritul oriental la 8 noiembrie 1938 la Blaj, activând apoi ca administrator parohial la Gruilung (jud. Bihor). După scoaterea în ilegalitate a Bisericii Greco-Catolice din România (1 decembrie 1948), părintele Vameșiu s-a stabilit la Câmpina, la fratele său, Iulian Vameșiu, lucrând ca funcționar administrativ la I.L.L. Câmpina.

În perioada cât s-a aflat la Gruilung, dar mai ales la Câmpina, părintele Vameșiu a fost în mod continuu supravegheat de poliția politică. Cu toate că rapoartele informative ale Securității apreciau că cel urmărit nu desfășura "activități cu caracter politic", la 18 ianuarie 1951 va fi răpit de agenți ai Securității și anchetat timp de un an în cadrul lotului politic Tătaru-Todea. Potrivit Referatului introductiv de trimitere în judecată, ofițerii anchetatori l-au acuzat pe părintele Vameșiu de a-și fi început așa-zisa activitate "antidemocratică" în martie 1950, activitate ce ar fi constat în următoarele: i-a găzduit la Câmpina pe preoții "fugari", Ștefan Tătaru, Mihai Rotaru și Martin Mihoc, precum și pe călugărițele Maria Cotoi (sora Ionela) și Tereza Cheșcheș; a oferit părintelui Ștefan Tătaru informații despre participarea unor preoți la așa-zisul "Congres de Pace" de la Târgu Mureș și a distribuit bani unor preoți, a primit și distribuit circularele episcopului de Oradea, Ioan Suciu (apreciate de anchetatori drept "manifeste anticomuniste"), i s-a atribuit observația conform căreia, Biserica Unită fiind asuprită, era de datoria fiecărui preot și credincios să lupte pentru salvarea acesteia, cu orice risc!

Părintele Vameșiu a fost judecat de Tribunalul Militar București și condamnat la muncă silnică pe viață pentru "complicitate la crima de înaltă trădare".

Sentința a rămas definitivă, după respingerea recursului (12 iunie 1952) și a cererii de revizuire a procesului (aprilie 1953), pe motiv că cei condamnați "au călcat în picioare îndatoririle lor de cetățeni ai R.P.R., au continuat să abuzeze de situația lor în scopuri politice, manifestând la adăpostul libertății religioase care există în țara noastră o atitudine antidemocratică, ostilă poporului muncitor, care-i califică drept agenți ai imperialismului".

Pe durata anchetelor de la Jilava (1951), părintele Vameșiu a suportat o anchetă suplimentară, deoarece dezvăluise altor deținuți modul în care decurgeau interogatoriile la care luau parte cinci ofițeri de Securitate.

După Jilava, părintele Vameșiu a cunoscut regimul dur al închisorilor comuniste de la Gherla, Caransebeș și Aiud, cea mai lungă perioadă petrecând-o la Penitenciarul Gherla (cu excepția perioadei 1954-1956).

În închisoare a suferit de pe urma durerilor reumatice și a nevrozei astenice, iar în anul 1959 s-a îmbolnăvit de TBC pulmonar, motiv pentru care a fost internat în Spitalul M.A.I. din Gherla. De asemenea, a suportat 38 de zile de izolare totală, deoarece formase "grupuri subversive cu caracter religios", bătuse în calorifer alfabetul Morse, a găurit peretele vorbind cu alți deținuți, "a fost găsit culcat în pat" ș.a.

A fost grațiat de restul pedepsei la 2 august 1964 prin Decretul nr. 411, iar la 26 ianuarie 1965, dosarul său (extrase) a fost trimis la Securitatea din Brașov "pentru a fi luat în evidența pe obiectiv sau pe problemă".

După eliberare a lucrat în parohiile Mărgineni, Iași și Rădăuți. Paralizat parțial, și-a petrecut ultimii ani din viață la Institutul Teologic din Iași.

A murit la 15 februarie 1992, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea. În anul 2002, justiția postdecembristă l-a reabilitat, alături de ceilalți 12 condamnați din lotul Tătaru-Todea. Prin acest act judiciar reparatoriu nu s-au putut însă șterge suferințele care i-au fost pricinuite părintelui Gheorghe Vameșiu, și nici nu au fost trași la răspundere anchetatorii, judecătorii, torționarii și toți securiștii implicați în drama părintelui Vameșiu și a celorlalți nevinovați din lotul Tătaru-Todea.

Dr. Dănuț Doboș



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat