Curier juridic

- Pavel Jitaru (Cleja). "Care este vârsta standard de pensionare conform legilor în vigoare?"

Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi. Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limita de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. (Av. Tudor Duca)

- Crina A. (Iaşi). "În anul 2006, am avut un proces de partaj de bunuri comune prin care s-a împărţit apartamentul dobândit în timpul căsătoriei. După ce-am primit hotărârea am declarat apel, dar instanţa a considerat că este recurs. Mai mult, deşi am solicitat o nouă expertiză, mi-a fost respinsă această probă. Este corect aşa?"

Din ceea ce ne-aţi comunicat dv., rezultă că bunul supus partajului a avut valoarea sub un miliard. În aceste condiţii, conform Codului de procedură civilă, hotărârile pronunţate de instanţa de fond au doar calea de atac a recursului, nu şi a apelului, având în vedere art. 282 indice 1 pct. 1 care prevede: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii, precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii şi în alte cazuri prevăzute de lege".

În ceea ce priveşte proba cu expertiză în construcţii pe care aţi solicitat-o la instanţa de recurs, trebuie să reţineţi că în conformitate cu Codul de procedură civilă, în această fază procesuală este admisibilă doar proba cu înscrisuri, proba cu expertiză fiindu-vă respinsă în mod corect.

- A. Solomon (Roman). "Se poate anula un certificat de moştenitor dacă acesta a fost eliberat fără a fi trecuţi toţi moştenitorii?"

Orice act poate fi anulat, în condiţiile în care dovediţi că acesta a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale. Din ceea ce ne-aţi relatat, rezultă că şi dv., alături de frate, eraţi îndreptăţit să culegeţi moştenirea rămasă de la sora decedată, fără a avea moştenitori. În mod corect toate bunurile rămase la decesul acesteia urmau să fie împărţite între dv. şi fratele dv., cu atât mai mult cu cât aţi şi stăpânit mai multe bunuri din masa succesorală rămasă la decesul acesteia. Certificatul de moştenitor a fost eliberat pe baza declaraţiei dată de fratele dv., care a omis să-i spună notarului că mai sunt şi alţi moştenitori. În această situaţie vă puteţi adresa Judecătoriei cu o cerere prin care să solicitaţi anularea actului emis doar pe numele fratelui dv. Această acţiune se timbrează cu o taxă de timbru de 20 lei şi cu un timbru judiciar de 0,3 lei. În cadrul dosarului puteţi solicita proba cu acte (actele de stare civilă ale dv. prin care faceţi dovada că sunteţi frate cu sora decedată) şi ataşarea dosarului notarial. După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii puteţi solicita eliberarea unui alt certificat de moştenitor în care să fie trecuţi în mod corect toţi moştenitorii. În cazul în care nu vă puteţi înţelege în legătură cu împărţirea bunurilor rămase la decesul surorii dv., urmează să le împărţiţi prin instanţă în cadrul unei acţiuni de partaj succesoral.

Av. Mihaela Ciobanu