Stresul şi alimentaţia

Societatea modernă ne oferă foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, însă tot ea ne oferă foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai târziu îşi vor arăta efectele negative, transformându-ne în "persoane stresate".

Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi de ordin psihic (conflicte, nemulţumiri profesionale sau familiale, oboseala etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic (durerea, stările infecţioase etc.). Vom detalia în câteva cuvinte doi dintre factorii de stres de ordin psihic: stresul profesional şi oboseala.

Stresul profesional se află pe locul doi în ierarhia problemelor de sănătate profesională în UE.

Una dintre cele mai frecvente cauze este lipsa de control asupra muncii. Stresul reprezintă un complex de reacţii emoţionale, cognitive, comportamentale şi psihologice la aspectele nocive şi adverse ale conţinutului, organizării muncii şi mediului de muncă.

Stresul pozitiv (sănătos) stimulează angajaţii şi îi determină să facă faţă cerinţelor muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat şi poate produce efecte adverse asupra sănătăţii. Stresul afectează sănătatea determinând apariţia unor afecţiuni ale organismului ca de exemplu: cardiopatia ischemică, afecţiuni psihice (anxietate, depresie, suicid), gastro-intestinale, muscalo-scheletice.

Alimente care reduc stresul
- Ţelina un vechi remediu popular pentru scăderea tensiunii arteriale. Compuşii care intră în compoziţia ţelinei scad concentraţia de hormoni ai stresului, care provoacă vasoconstricţie.

- Seminţele de floarea-soarelui reprezintă nu numai o sursă bogată în potasiu, ci şi în complexul de vitamine B şi zinc.

- Orezul brun conţine carbohidraţi cu absorbţie lentă, care pot declanşa eliberarea din organism a serotoninei şi norepinefrinei.

- Algele conţin aproximativ 60% proteine şi sunt derivate ale celor opt aminoacizi esenţiali.

- Varza este o bună sursă de vitamine antioxidante A, C şi E (care alungă stresul), beta-caroten şi seleniu mineral.

- Migdalele sunt foarte bogate în magneziu, un element bun pentru funcţia suprarenală, precum şi pentru metabolizarea acizilor graşi esenţiali.

- Fructele de pădure sub formă de boabe (murele), dar şi căpşunile şi zmeura au un conţinut ridicat de magneziu şi vitamina C;

- Seminţele de susan oferă necesarul de zinc din perioadele de stres;

- Castraveţii au un efect calmant asupra sângelui şi ficatului.

- Sparanghelul conţine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi, piele, ligamente şi oase.

- Usturoiul conţine o substanţă detoxifiantă, numită alicină. Un puternic antibiotic, alicina are proprietăţi antivirale şi antifungice, precum şi de scădere a colesterolului, şi a tensiunii.

Alimente care accentuează stresul

- Cofeina se găseşte în cafea, ceai, ciocolată, cola etc. Determină producerea de adrenalină şi în felul acesta duce la creşterea nivelului de stres.

- Alcoolul. Culmea ironiei este tocmai faptul că unii oameni se apucă de băut tocmai pentru a combate stresul. Însă dacă alcoolul este asociat cu stresul, combinaţia este fatală.

- Dulciurile. Zahărul conţine substanţe nutritive esenţiale. El furnizează o creştere bruscă de energie în organism, care poate duce la extenuarea glandelor suprarenale, cauzând irascibilitate, o slabă capacitate de concentrare şi depresie.

- Alimentele sărate. Sarea creşte tensiunea, epuizează glandele suprarenale şi induce instabilitatea emoţională.

- Carnea roşie are un conţinut ridicat de proteine, sporeşte concentraţia de dopamină şi norepinefrină din creier, ambele substanţe fiind asociate cu starea de anxietate şi de stres.

O dietă echilibrată este factorul crucial în menţinerea sănătăţii şi reducerea stresului.

De asemenea, consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.