Curier juridic

* C.M. (Bacău). Am fost sancţionat contravenţional şi consider că amenda a fost aplicată pentru o faptă pe care nu am săvârşit-o. Cum pot proceda?

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. Ulterior, acesta este obligat să trimită de îndată plângerea, împreună cu dosarul cauzei, judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării.

În cazul în care petentul consideră că menţiunile făcute de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal sunt neconforme cu realitatea, acesta are posibilitatea de a solicita instanţei în faţa căreia a fost citat administrarea de probe, respectiv înscrisuri, martori, expertiză tehnică de specialitate, pentru a combate situaţia de fapt reţinută de organul constatator.

De asemenea, petentul poate invoca nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în cazul în care lipsesc din cuprinsul acestuia următoarele menţiuni: numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice denumirea şi sediul acesteia, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.

Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

* I. Antohi (Iaşi). Vă rog să mă lămuriţi asupra unor termeni pe care i-am întâlnit în hotărârea judecătorească primită:

Moştenitorul 1. Fiica în viaţă a defunctului
Moştenitorul 2. Copilul unui fiu al defunctului, decedat anterior acestuia
Moştenitorul 3. Soţia altui fiu al defunctului, de asemenea decedat anterior acestuia.

Care sunt cotele legale de moştenire ce le revin fiecăruia dintre aceşti moştenitori?

În cauza supusă discuţiei operează reprezentarea succesorală, care este un beneficiu al legii în virtutea căruia un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat (reprezentant) urcă în locul şi în drepturile ascendentului său care este decedat la momentul deschiderii succesiunii, pentru a culege partea de moştenire care i s-ar fi cuvenit ascendentului, dacă acesta s-ar fi aflat în viaţă la deschiderea succesiunii.

Potrivit dispoziţiilor art. 665 şi 666 din Codul civil, reprezentarea succesorală este admisă numai în privinţa descendenţilor copiilor defunctului şi în privinţa descendenţilor din fraţi şi surori.

În lumina celor explicate mai sus, în cazul prezentat, calitate de moştenitori au doar fiica şi nepotul defunctului, acesta din urmă reprezentându-l pe tatăl său, decedat la data deschiderii succesiunii după bunic. Soţia celuilalt fiu al defunctului nu are vocaţie succesorală şi, deci nu-l poate moşteni pe defunct, întrucât legea română nu prevede dreptul acesteia de a beneficia de reprezentarea succesorală.

În privinţa cotelor la care au dreptul moştenitorii, potrivit dispoziţiilor art. 667 din Codul civil, "în toate cazurile în care reprezentarea este admisă, partajul se face pe tulpină". Aceasta înseamnă că fiica şi nepotul de fiu vor moşteni în cote egale. În situaţia în care persoanele menţionate în cuprinsul întrebării sunt singurele rude ale defunctului, atunci fiica şi nepotul vor împărţi masa succesorală în cotă de 1/2 fiecare.

Avocat Tudor Duca (e-mail: tudorduca@yahoo.co.uk)