Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Istorie -

Romuald Druszcz

Continuăm prezentarea de scurte biografii ale martirilor Bisericii locale din anii regimului ateo-comunist. În acest număr: Romuald Druszcz (1923-1951).

Romuald Druszcz s-a născut la 20 ianuarie 1923, în comuna Cuciurul Mare, jud. Cernăuți, părinții săi fiind Johann și Hermina. A absolvit la Iași școala primară, cursul liceal și Institutul Politehnic "Gh. Asachi". În perioada studiilor liceale, a participat în Parohia "Adormirea Maicii Domnului" din Iași la lecțiile de cateheză organizate de pr. Dumitru Matei. În mod tragic, destinele celor doi aveau să se regăsească prin moartea lor eroică în 1951.

La 28 mai 1948, în timp ce se afla la Câmpulung Muscel, a fost arestat de Securitate și transportat la Iași, fiind bănuit de activități legionare. Nefiind găsit vinovat, a fost eliberat la 6 august 1948. Întors la Câmpulung, va primi vizita pr. Dumitru Matei, aflat fugar la acea dată. Securitatea va specula această legătură de prietenie, iar în mai 1950, Romuald Druszcz va fi arestat de poliția politică și implicat sub acuzația de spionaj, în "lotul Matei".

La 29 august 1950, tânărul Druszcz a fost obligat să participe, alături de pr. Dumitru Matei și Celestine Pauline Vialard, arestată în lot pentru vina de a fi oferit găzduire fugarilor Druszcz și Matei, la o așa-zisă "reconstituire". Cu acest prilej, Romuald Druszcz a fost fotografiat de poliția politică în mai multe ipostaze incriminatorii, folosite apoi la proces ca probe indubitabile ale activității sale de spionaj. Majoritatea celor arestați în "lotul Matei" au fost obligați, la rândul lor, să redacteze declarații în legătură cu activitatea de spionaj a lui Romuald Druszcz și să recunoască faptul că fuseseră recrutați de acesta din urmă în cadrul organizației de spionaj.

La 18 octombrie 1950, Romuald Druszcz a fost trimis în judecata Tribunalului Militar București, sub acuzația de crimă de înaltă trădare. I-a fost repartizat din oficiu avocatul bucureștean Mihail Mayo, care a fost mai mult procuror decât apărător. Nu a avut dreptul la martori ai apărării. Împotriva sa însă au fost folosiți 23 de martori ai acuzării, care au recitat la procesul-farsă declarațiile pregătite din timp de poliția politică.

Judecătorii militari nu au manifestat nici un fel de clemență, reținând în seama lui Romuald Druszcz faptul de a fi fost "unul dintre cei mai activi agenți ai spionajului francez în România, dovedindu-se un dușman neîmpăcat împotriva regimului de democrație populară" și că ar fi urmărit să răstoarne prin violență regimul comunist. La 23 octombrie 1950, Tribunalul Militar București l-a condamnat pe Romuald Druszcz la moarte și confiscarea averii, pentru crima de înaltă trădare. În numele său, avocatul Mihail Mayo a înaintat cererea de recurs, adresată Curții Militare de Casare și Justiție. Avocatul scria în respectiva cerere faptul că ing. Romuald Druszcz ar fi comis fapta ca urmare a "influenței la care a fost supus de Grupul Etnic German", dar și ca urmare a influenței nefaste exercitate asupra sa în școala de ofițeri de rezervă de către unele elemente reacționare sau unii membri ai clerului catolic. Drept circumstanță atenuantă, avocatul Mayo arăta că cel condamnat nu era funcționar al statului, solicitând, de aceea, comutarea pedepsei în închisoare pe viață. Curtea Militară de Casare și Justiție a respins recursul lui Romuald Druszcz, ca, de altfel, pe cele ale tuturor condamnaților la moarte în "lotul Matei", apreciind faptul că pedepsele fuseseră "proporționate" în conformitate cu "gravitatea faptelor comise".

La 21 februarie 1951, Romuald Druszcz a fost preluat din celula morții de la Penitenciarul Jilava, împreună cu pr. Dumitru Matei și ing. Ioan Cudalbu, și executat prin împușcare în curtea închisorii. Avea 28 de ani. Târziu, la 24 februarie 1956, numele său a fost trecut în registrul de morți al comunei Jilava, fără însă a fi completată rubrica privind "verificarea morții de către medic" și numărul certificatului de deces.

Dănuț Doboș



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat