Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Pentru tineri -

"A-nceput de ieri să cadă"

Când mă uit afară și văd cum ninge, îmi amintesc îndată versurile prea cunoscute ale poetului: "A-nceput de ieri să cadă / Câte-un fulg. Acum a stat"... Căderea fulgilor e un joc nevinovat, un miracol al iernii, oferit nouă spre admirație. E o cădere printre multele căderi la care oamenii asistă sau în care se implică. Doamne, câte lucruri cad prin istoria noastră!? Pe unele le așteptăm, le dorim. Pe altele nu, și n-am vrea să ni se întâmple chiar nouă, iar dacă vin le suportăm cu greu. Pe unele le admirăm. Pe altele le trecem la capitolul spaimă.

A căzut Bastilia. A căzut cortina de fier. Au căzut imperii. Au căzut regimuri totalitare. Au căzut tirani care socoteau că sunt veșnici în fruntea popoarelor.

Fulgii cad și-mi place căderea lor. Nu-mi plac în schimb alte căderi: căderea unui om pe stradă, alunecând pe ghețușul format; căderea unei avalanșe peste casele oamenilor; căderea în gol a unui lift care nu e verificat la timp; căderea unui avion care aduce moarte și lacrimi în multe familii. Dar mai ales nu-mi place căderea omului în păcat.

"A-nceput de ieri să cadă"... Fulgii cad de ieri. Oamenii cad și ei de ieri și nu numai de ieri. Și sunt atâtea căderi!

Căderea copilului care abia învață să meargă o considerăm ca pe ceva normal și este scuzabilă. Dar căderea celor mari? Căderea lor repetabilă în aceleași vicii nu e ceva normal și nu are nimic scuzabil. Oamenii aleg ceea ce este rău cu bună știință. Aleg ceea ce dezonorează ființa umană, contribuind la amplificarea răului. Un bulgăre mic a pornit cândva la vale atrăgând după sine o avalanșă. Și cine mai poate opri această avalanșă a răului? E un mister în care se află implicată ființa umană, gemând sub această povară, de care nu e bucuroasă și de care ar trebui să se elibereze.

Dintre toate căderile, celor mari le este permisă una singură: căderea în genunchi pentru a se recunoaște vinovați, ca vameșul care stătea în genunchi în templu și-și bătea pieptul spunând: "Doamne, ai milă de mine păcătosul"! E o cădere care aduce vindecare.

Bătrânul Simeon spunea în cuvinte profetice despre Isus pe care l-a văzut în templu: "Acesta este pus spre căderea și ridicarea multora din Israel..." Spunând acestea, poate s-a gândit la cei care într-o zi vor cădea în genunchi înaintea lui și se vor ridica oameni schimbați. Poate s-a gândit la Petru care mai târziu avea să cadă în genunchi și să spună: "Doamne, îndepărtează-te de mine căci sunt un om păcătos". Sau poate s-a gândit la Saul din Tars care a căzut jos de pe cal, fiind orbit de lumina lui Cristos, și care a fost interpelat cu cuvintele: "Saule, Saule, pentru ce mă prigonești?" Dacă n-ar fi fost acea cădere n-am fi avut astăzi un apostol al neamurilor.

Au căzut oameni în fața lui Cristos și aș dori să văd cât mai mulți în zilele noastre, căzând în genunchi și ridicându-se cu sufletul purificat. Căderea în genunchi în fața lui nu știrbește cu nimic demnitatea ființei umane, ci o înalță, o așază acolo unde îi este locul. Alte căderi în schimb îl acoperă pe om de rușine, îl degradează.

Fulgii cad în fața noastră. Ei sunt albi, nevinovați. Într-o zi se vor topi și vor deveni lacrimă. Timpul care se schimbă, acționează asupra lor. E un factor extern care face acest lucru. În cazul oamenilor, trebuie să se înceapă din interior, de la lacrimi, pentru a se ajunge la o transformare, pentru a deveni albi, nevinovați.

Avem nevoie de fulgi, dar avem nevoie și de lacrimi pentru ca pământul să devină mai alb, mai curat. Avem nevoie de fulgi reci, dar și de lacrimi calde, lacrimile căinței. Noi așteptăm fulgii care să vină pe pământ și ne bucurăm de venirea lor. Dumnezeu în schimb așteaptă lacrimile noastre, așteaptă convertirea celui păcătos, bucurându-se pentru el în cer mai mult decât pentru 99 de drepți.

Pr. Eugen Budău



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat