150 de ani

Episcopia de Cluj-Gherla

Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a marcat în luna noiembrie, prin manifestări deosebite, împlinirea a 150 de ani de la întemeierea ei, prin bula papală Ad Apostolicam Sedem, semnată la 26 noiembrie 1853 de către papa Pius al IX-lea. În perioada 28-30 noiembrie, la manifestările ocazionate de acest eveniment, a participat şi PS Petru Gherghel împreună cu o delegaţie de la Iaşi.

Credincioşii greco-catolici din jurul Clujului au fost la început păstoriţi de episcopii de la Blaj. Când Eparhia de Alba-Iulia şi Făgăraş (cu sediul la Blaj) a devenit mitropolie, a fost înfiinţată Eparhia de Armenopolis-Gherla, care şi-a mutat ulterior sediul la Cluj. Acest lucru s-a realizat prin reunirea a 540 de parohii de la Arhiepiscopia de Alba-Iulia şi Făgăraş şi a 94 de parohii de la cea ruteană de Muncaciu.

În fruntea eparhiei s-au aflat pe rând episcopii Ioan Alexi, Ioan Vancea de Buteasa, Mihail Pavel, Ioan Sabo, Vasile Hossu, Iuliu Hossu. În perioada de clandestinitate, de după 1948, eparhia a fost condusă de vicarul general Nicolae Pura, apoi de ieromonahul Silvestru Augustin Prunduş. La 17 iunie 1990 a fost consacrat ca episcop de Cluj-Gherla pr. George Guţiu. La 6 noiembrie 1996 a fost consacrat ca episcop auxiliar al aceleiaşi eparhii pr. Florentin Crihălmeanu, iar la 6 august 2002, a avut loc întronarea sa oficială ca episcop titular de Cluj-Gherla.

Programul ultimelor manifestări spiritual-cultural-ştiinţifice prevăzute în anul aniversar 2003 în această eparhie a prevăzut pentru sâmbătă, 8 noiembrie, în catedrala "Schimbarea la Faţă", din Cluj Napoca, o sfântă Liturghie, urmată de ceremonia de acordare a unor distincţii preoţilor care s-au evidenţiat în procesul de refacere a eparhiei, după anul 1989.

Duminică, 9 noiembrie, în sala "I. Muşlea" a Bibliotecii Centrale Universitare a avut loc prezentarea exortaţiei apostolice postsinodale Ecclesia in Europa ("Despre Isus Cristos viu în Biserica sa, izvor de speranţă pentru viitoarea Europă unită"). A urmat o ceremonie de acordare a unor titluri pontificale şi distincţii laicilor care s-au evidenţiat ca "mărturisitori ai credinţei catolice în perioada de persecuţie". Sâmbătă, 15 noiembrie, în catedrala "Schimbarea la Faţă", după-amiază, a avut loc ceremonia de acordare a unor distincţii laicilor care s-au evidenţiat în procesul de refacere a Eparhiei de Cluj-Gherla, după anul 1989. Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, şi-a exprimat cu acest prilej recunoştinţa faţă de mai mulţi credincioşi ce s-au remarcat prin fidelitate în credinţă, înfrângând persecuţiile la care au fost supuşi în perioada interdicţiei Bisericii Greco-Catolice: ameninţări, eliberarea din funcţii, exproprierea abuzivă, acuze nefondate, sau, pentru unii, chiar închisoarea. Ei au fost cei care şi-au exprimat cu tărie credinţa, "în cel mai întunecat şi incandescent, cel mai însângerat şi plin de har interval din viaţa de peste trei secole a Bisericii Române Unite, respectiv din cei 150 de ani de existenţă a binecuvântatei Eparhii de Gherla, actualmente Cluj-Gherla". Laicilor li s-a înmânat, din partea ierarhului, diploma omagială "Cardinal Iuliu Hossu" şi medalia jubiliară "150 de ani de la întemeierea Eparhiei de Armenopolis-Gherla, 1853-2003".

Miercuri, 26 noiembrie, la sediul episcopiei a avut loc conferinţa de presă: "Episcopia de Cluj-Gherla - 150 de ani de istorie".

În zilele de 28 şi 29 noiembrie, la Universitatea Babeş-Bolyai şi la catedrala "Schimbarea la Faţă", s-a organizat o sesiune ştiinţifică cu participare internaţională, o expoziţie foto-documentară, o expoziţie de icoane intitulată "Sfântul Iosif, patronul Eparhiei de Cluj-Gherla" şi un concert aniversar de muzică religioasă.

Programul celebrărilor s-a încheiat duminică, 30 noiembrie, cu o Liturghie celebrată în catedrala "Schimbarea la Faţă", urmată de o adunare festivă, iar apoi, după-amiază, de o vizită la Gherla, unde s-a celebrat un Te Deum. (După Catholica.ro)