Continuitate tereziană

Conştiinţa colaborării

Dumnezeu, Tatăl nostru, împarte tuturor copiilor săi daruri în măsura numai de dânsul ştiută şi hotărâtă. Nimănui nu-i este îngăduit să îngroape ceea ce a primit, chiar de ar fi un singur talant, pentru că darea de seamă va fi proporţionată cu investiţia.

Apropo, iată cum gândea Tereza: "Să nu credeţi că umilinţa este aceea care mă împiedică să recunosc darurile bunului Dumnezeu; ştiu că a făcut în mine lucruri mari pe care le cânt zilnic, fericită. Îmi amintesc că acela trebuie să iubească mai mult, căruia i s-a încredinţat mai mult. De aceea mă străduiesc să fac în aşa fel ca viaţa să-mi fie un act de iubire şi nu mă mai sinchisesc de faptul că sunt un suflet mic, din contra, mă bucur".