Lumina Creștinului
  Introducere
  Ultimul număr
  Arhiva 2023
  Arhiva 2022
  Arhiva 2021
  Arhiva 2020
  Arhiva 2019
  Arhiva 2018
  Arhiva 2017
  Arhiva 2016
  Arhiva 2015
  Toți anii
  Căutare
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 LUMINA CREȘTINULUI 
- Posta redactiei -

Răspundem cititorilor

* Maria M. (Oituz). "Liturghia m-a făcut să uit de problemele pe care le am și pe care le-am avut. Tot ce s-a petrecut în ziua aceea a fost foarte plăcut, parcă nu mai exista nici înjurătură, nici vorbe urâte, nici ceartă, nici ură, nici dușmănie, am văzut în fiecare tânăr bucuria deplină pe care au trăit-o acolo".

Continuați să trăiți mesajul pe care l-ați auzit la Gherăești. Cât despre problema despre care ne-ați scris nu vă rămâne decât să vă rugați și să așteptați. Dați-i de înțeles băiatului că vreți să vorbiți cu el.

* Ioan Cojan (Traian, Neamț). "Aș propune ca atunci când o poezie transmite un mesaj sincer privind valorile creștinești, care ar fi benefice cititorilor, și întrucât unii autori sunt oameni simpli, dar dornici să transmită o idee destul de benefică și educativă cu caracter religios (...), să poată fi publicată. Este regretabil că poeziile au un spațiu atât de limitat în cadrul revistei..."

Nu ajunge ca poezia să transmită o idee, depinde și ce mijloace folosește pentru a o transmite. Dacă lipsesc figurile de stil: metafora, comparația, alegoria etc. e un semn că mai trebuie lucrat pentru ca acele cuvinte așezate pe o pagină să poarte numele de poezie. În "Dicționarul explicativ al limbii" este notat: "Poezia este o modalitate a literaturii care exprimă mesajul artistic cu ajutorul imaginilor expresive, al unui limbaj concentrat, al afectivității, al rimei, al ritmului etc." Înainte de a ne mai trimite poezii, citiți-le încă o dată și întrebați-vă dacă se încadrează în definiția de mai sus.

* Elena Olariu (Răducăneni). "Plecând de la motoul "Victima e în tine însuți" (sfântul Augustin), nu vreau decât să mă adresez vocii interioare a celor care, ca în revista numărul 7(2000), vor să-și pună capăt zilelor sau ajung la disperare dintr-un motiv atât de simplu: lipsa de cunoaștere a propriului eu. Să fii sclav sentimentelor de moment care îți învârt rațiunea invers decât ar trebui și atunci să apară acest atât de obișnuit "de ce să mi se întâmple tocmai mie" ori "la ce bun să mai trăiesc?!" Dacă am încerca puțin să frunzărim "Taina iubirii" comentată de pr. Claudiu Dumea și, de ce nu, de Paul Evdokimov, poate în disperare am vedea gunoiul din propriul ochi și atunci copilul, darul lui Dumnezeu, ar lega cei doi soți în căsnicie și nicidecum n-ar duce la destrămare... Este un dar pe care nu-l poate primi oricine (sunt căsătorită de 20 de ani, nu am copii, dar nici la destrămarea familiei nu m-am gândit vreodată), dar îl primim nu pentru noi, ci pentru a-l înmâna Tatălui ceresc crescut din punct de vedere moral, creștin. Probabil că trebuie o ascultare mai adâncă a sufletului... și atunci din sclav al simțămintelor, numaidecât vei deveni un promotor al iubirii. Al iubirii adevărate!"

Gândurile dv. vor folosi multor oameni, mai ales celor care cad ușor pradă disperării.

* B.G. (Bacău). "Cred că Duhul Sfânt lucrează, spun asta pentru că am scris câteva versuri, după ce am ascultat caseta înregistrată de părintele Budău. Caut de mult timp o asemenea casetă, de aceea vă rog să-mi permiteți să-l felicit din inimă pe această cale și "La cât mai multe casete înainte!""

Să sperăm că părintele va citi mesajul dv. Cât despre poezii, trebuie să vă conformați regulilor notate în această revistă.

* Cezar Cătălin Viziniuck (Suceava). Deși revista nu tratează genul pe care îl propuneți dv., adică predica, am reținut îndemnul final: "Fiecare din noi trebuie să fie un Isus, un Isus care urăște faptele lumii, dar iubește lumea. Un Isus care să-l iubească pe marele Isus din ceruri mai mult ca orice. În fiecare om trebuie să se regăsească trăsăturile acelui Isus, care a trăit acum două mii de ani pe pământ: smerenia, dragostea, credința, simplitatea etc. Fraților, deschideți-vă inimile pentru a-l primi pe Isus în inimile voastre, pentru ca voi să aveți părtășie cu Dumnezeu. Trăiți în Isus și veți avea viață veșnică alături de Isus".

* Mariana (Cluj - Napoca). "Nu știu cum să vă mulțumesc pentru binele pe care îl faceți diecezei noastre. Multe suflete rătăcite și-au găsit drumul de întoarcere prin intermediul revistei dv. "

Ne bucură că revista pătrunde și în sufletele oamenilor din orașul dv. De altfel, însăși menirea revistei este aceea de a face ca adevărata lumină, care este Isus Cristos însuși, să se reverse în sufletele oamenilor de pretutindeni. Vă mulțumim, de asemenea, și pentru poezia trimisă.

* Silvia Gușă (Sascut Sat). "Aș avea o rugăminte ca prin bunăvoința dv., dacă se poate, să-mi publicați acest articol pe care l-am intitulat: "Regretul tinereții și aducerea-aminte a copilăriei". Vreau ca, citind aceste rânduri, anumite persoane, cunoscute de mine, să-și dea seama că regret enorm că i-am descurajat".

Intenția dv. este îmbucurătoare. E bine să rămâneți la gândul final al articolului: "Nu e târziu de a-mi aduce aminte de ceea ce ar fi fost nevoie să fac și n-am făcut".

* S.B. (Rotunda). "Mă tot gândeam ce cadou am putea să-i dăm noi creștinii lui Isus în acest an când sărbătorim 2000 de ani de când a venit printre noi și ne-a adus lumina. Eu m-am gândit să-i dedic lui Isus o poezie".

Poezia e bună numai că seamănă prea mult cu aceea a lui Eminescu, "Răsai asupra mea". Apreciem mult că vă gândiți ce cadou am putea să-i facem lui Isus de ziua lui.

* Genoveva Farcaș (Somușca), Maria (Oituz). Faptul că vă preocupați de soarta celor de lângă dv. și vă rugați pentru ei ajută mult.

* Iuliana Bârnat (Frumoasa). "Vă scriu această scrisoare, pentru a vă relata un moment foarte emoționant din viața comunității noastre. Timp de doi ani de zile, l-am avut în mijlocul nostru pe părintele vicar Isidor Mârț care și-a început apostolatul la noi în Frumoasa. A sădit în sufletul copiilor o iubire și un respect deosebit față de rugăciunea sfântului Rozariu, reușind să formeze o mică Armată a Maicii Domnului. Toți copiii l-au iubit foarte mult. Vrem să-l asigurăm că oriunde va fi trimis în misiunea sa sfântă pe acest pământ, toți soldățeii din Armata Maicii Domnului îl vor însoți cu rugăciunile lor. Și înrolați cu toții sub steagul Mariei alături de noul nostru vicar, pr. Daniel Bișoc, vom lupta neîncetat cu arma noastră, sfântul Rozariu, până la victorie".

Să sperăm că exemplul vostru de a fi aproape de preoți va fi preluat și de alții.

* Fabian Gherghel (Italia). "Pentru prima dată, am avut ocazia să aud vorbe frumoase din gura italienilor despre România: "România, o țară săracă, dar plină de iubire". În perioada 14-24 iulie 2000, pentru câteva zile, împreună cu directorul și cu dirijorul lor, au fost cazați la Thiene, Italia, un grup de 52 de tineri de la Liceul Catolic din Bacău, Parohia "Sfânta Cruce"".

E o bucurie că grupul de tineri de la liceul catolic a lăsat o impresie bună. Apreciem faptul că ne-ați semnalizat evenimentul, deși am fi așteptat un reportaj mai amplu chiar de la participanți...

* Sr. Elisabeta Balint O. A. Articolul dv. a fost reținut pentru a fi publicat într-un număr viitor al acestei reviste.

* Adriana Balint (Răducăneni), Liviu Horvat (Coman). Poeziile trimise sunt ceva mai bune. Încep să se apropie de spiritul "Luminii creștinului".

* Olimpia Costache (Galați) "Recent am citit un articol într-un birou de proiectări, nu are autor. M-a luat prin surprindere și cred că este de efect. Dacă merită să fie publicat în revista "Lumina creștinului" dv. decideți. Deci: "Cum să folosești timpul" Ia-ți timp pentru lucru - este prețul succesului / Ia-ți timp pentru a gândi - este izvorul puterii / Ia-ți timp pentru a citi - este fundamentul cunoașterii / Ia-ți timp pentru a ajuta și a vă bucura cu prietenii - este sursa fericirii / Ia-ți timp pentru joacă - este secretul tinereții / Ia-ți timp să râzi și să cânți - ușurează greutatea vieții / Ia-ți timp să visezi, să aspiri - ridică sufletul spre înălțimi / Ia-ți timp pentru sănătate - este adevărata bogăție / Ia-ți timp să iubești - este adevăratul motiv-sens al vieții / Ia-ți timp pentru planificare - este secretul care ne face în stare să ne luăm timp. Ce trebuie știut: valoarea timpului, nevoia perseverenței, plăcerea de a munci, puterea amabilității, înțelepciunea economiei, virtutea răbdării, valorificarea talentului, obligația datoriei, bucuria originalității, valoarea caracterului. Un cântec: nepăsător poate aprinde o ceartă / crud poate ruina o viață / amor poate duce la ură / violent poate lovi și ucide (sufletul) / milos poate netezi calea / vesel poate însenina ziua / spus la timpul potrivit poate diminua stresul / iubitor poate vindeca și reface. Atunci vei fi un om. Și eu mă întreb: atunci pe care se poate altoi credința în Cristos? Sau poți fi "jigodie", iar simpla aderare la creștinism te face om?"

Este adevărat, trebuie să ne facem timp pentru toate, dar mai ales pentru Dumnezeu. Vă mulțumim pentru materialul semnalat.

* Veronica Dumitrașcu (Bacău). "Aș dori să vă întreb despre Tribunalul Bisericesc. În ce cazuri putem fi ajutați și care este adresa".

Pentru a reglementa raporturile dintre membri și pentru a tutela drepturile lor, orice societate umană își are propriile legi. Biserica - instituție divino-umană - are un corp de legi prin care reglementează raporturile dintre credincioși și tutelează drepturile și obligațiile lor. Acest corp de legi ale Bisericii este Codul de drept canonic. Tribunalul bisericesc, sesizat în mod legitim, intervine atunci când există conflicte privind drepturile de dobândit sau de revendicat din partea persoanelor fizice sau juridice și ca să impună sau să declare o pedeapsă pentru un delict comis împotriva canoanelor Codului de drept canonic. Adresa: Tribunalul Bisericesc, Bd. Ștefan cel Mare, 26, 6600-Iași.

* Mihail Popa (Târgu Jiu). "Viața este prea solemnă ca să fie cu totul absorbită în lucrurile vremelnice și pământești, prinsă într-o morișcă de griji și temeri pentru lucruri ce nu sunt decât asemenea unui atom, în comparație cu Sfânta Scriptură, Catehismul sau cu lucrurile de interes veșnic. De folosirea dreaptă a timpului nostru, depinde succesul în dobândirea virtuților, a faptelor bune și cultivarea minții. Aceste lucruri nu trebuie să fie împiedicate. Doresc să mulțumesc din suflet și din inimă părintelui paroh Petru Husariu și în special surorilor Emilia, Bernadeta, Eralda și Daniela pentru efortul și grija ce au avut-o pentru mine de a mă învăța și educa ca să ajung un adevărat "soldat" al Domnului și să merg pe calea cea dreaptă și îngustă a mântuirii. N-am cuvinte și destule lacrimi ca să le mulțumesc".

"Recunoștința e floare rară", se spune deseori. Mulțumește-i lui Dumnezeu că ai câștigat această floare și rămâi în ceea ce te-au învățat cei pe care i-ai numit.

* Silvia Balint (Câmpulung Moldovenesc). Ați fost informată greșit și trebuie să vă spunem că faceți confuzii serioase. Mahomed a fost doar un om, pe când Isus a fost și este Dumnezeu. Mahomed (c. 570-632) este fondatorul islamismului (mahomedanismului). S-a născut și a predicat (din 610) la Mecca. Învățăturile divine, susținând că au fost transmise de arhanghelul Gabriel, repetate și dictate, au format Coranul. Amenințat, a trebuit să fugă la Medina (622, Hegira "fuga"), moment care este considerat începutul erei musulmane. La Medina, Mahomed a decis ca toți credincioșii să se închine spre Kaba din Mecca, Ierusalimul rămânând al doilea oraș sfânt al islamului. Mahomed a unificat triburile nomade arabe și a revenit victorios la Mecca (630). În Conciliul Vatican II este notat: "Biserica privește cu stimă pe musulmani, care îl adoră pe Dumnezeu cel unic, viu și existent în sine, îndurător și atotputernic, creatorul cerului și al pământului, care a vorbit oamenilor. Ei caută să se supună din tot sufletul hotărârilor lui tainice, așa cum s-a supus lui Dumnezeu Abraham, la care credința islamică se referă bucuros. Deși ei nu-l recunosc pe Isus ca Dumnezeu, îl venerează totuși ca profet; o cinstesc pe mama lui, Fecioara Maria, și chiar o invocă uneori cu pietate. Pe lângă acestea, ei așteaptă ziua judecății, în care Dumnezeu îi va răsplăti pe toți oamenii înviați. De aceea, ei prețuiesc viața morală și aduc cult lui Dumnezeu mai ales prin rugăciune, pomană și post". În ciuda asemănărilor spuse există diferențe semnificative.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat