Maria, templul Sfintei Treimi

Credinţa creştină ne învaţă că prin sfântul Botez, iertându-ni-se păcatul strămoşesc (pentru cei botezaţi la vârstă adultă şi păcatele personale), fiinţa noastră purificată, iluminată, devine templu al Sfintei Treimi, pentru că Botezul se administrează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Mare onoare, dar şi obligaţie!

Despre preasfânta Fecioară Maria, cea zămislită fără de prihană strămoşească, declarată astfel ca adevăr de credinţă de către papa Pius al IX-lea, la 8 decembrie 1854, putem spune că ea a fost un adevărat templu al lui Dumnezeu din prima clipă a existenţei sale. Tatăl ceresc a voit să-i fie fiica cea mai frumoasă şi cea mai curată. La această fecioară unică în istoria neamului omenesc, a fost trimis arhanghelul Gabriel pentru a-i duce vestea cea bună a întrupării. Deşi salutul îngerului, "Bucură-te, cea plină de har...", o uimeşte şi o nedumereşte, explicaţia "Duhul Sfânt se va coborî asupra ta..." o linişteşte şi o convinge să împlinească întru totul decizia lui Dumnezeu: "Fie mie după cuvântul tău".

Fiica Tatălui devine îndată mireasa rodnică a Duhului Sfânt şi Mamă a Cuvântului întrupat, Fiul din veşnicie al Tatălui, Domnul nostru Isus Cristos.

Ce capodoperă minunată este preasfânta Născătoare de Dumnezeu!

Se cuvine a mulţumi în fiecare moment preasfintei şi dumnezeieştii Treimi pentru că ni s-a manifestat în această reprezentantă de excepţie a neamului omenesc.

Dându-ni-l pe Isus, fondatorul Bisericii, pe drept cuvânt o numim Mama Bisericii.

Chemându-i pe toţi creştinii sub mantia sa ocrotitoare în marele jubileu al anului 2000, Maica Preacurată vrea să fie, sub cupola cerească, dirijoarea prin vocaţie a splendidei simfonii a Sfintei Treimi.

Mons. Anton Despinescu