Triumful Mariei

Dumnezeul iubire, unic în fiinţă, întreit în persoane, creatorul a toate, nevăzut de ochiul omenesc, a voit totuşi să se facă văzut în întruparea Fiului. În acest scop şi-a rezervat din neamul omenesc pe Maria, Fecioara din Nazaret, pe care a ferit-o de pata păcatului strămoşesc, a înzestrat-o cu noian de virtute aşa cum se cuvenea Născătoarei de Dumnezeu, Mamei preacurate a lui Isus, Dumnezeu adevărat şi om adevărat.

Însoţitoare fidelă şi iubitoare pe tot parcursul vieţii pământeşti, de la Nazaret-Betleem şi până pe Calvar, mamă prea îndurerată din cauza morţii şi punerii în mormânt a Fiului ei, martoră plină de bucurie a învierii şi înălţării lui la cer şi a coborârii Duhului Sfânt, se cuvenea ca, pe lângă multiplele privilegii pe care Tatăl ceresc le-a acordat Mariei, să fie şi acela al neputrezirii, al ridicării ei cu trupul şi sufletul în slava cerească.

Veneraţia creştinilor faţă de Maria a fost o constantă pe tot parcursul celor două milenii. Magisteriul Bisericii s-a pronunţat în privinţa modului în care să fie considerată Preacurata, să fie celebrată în liturgie şi să-i fie cerută mijlocirea.

I-a fost hărăzită papei Pius al XII-lea cinstea ca în calitatea sa de învăţător suprem al Bisericii, prin constituţia apostolică Munificentissimus Deus (Preadarnicul Dumnezeu), să proclame la 1 noiembrie 1950 adevărul de credinţă al ridicării cu trupul la cer a preasfintei Fecioare Maria. Înconjurat de mărturiile clare ale unor sfinţi părinţi, ca sfântul Ioan din Damasc, sfântul Gherman şi mulţi alţii, papa precizează: "Mama aleasă a lui Dumnezeu, unită din veşnicie în mod tainic cu Isus Cristos prin aceeaşi hotărâre de predestinare, neprihănită în zămislirea ei, fecioară nevătămată în maternitatea ei divină, însoţitoare generoasă a dumnezeiescului Mântuitor care a repurtat victoria deplină asupra păcatului şi a urmărilor lui, a dobândit la sfârşit ca o încununare a privilegiilor să fie imună de putrezirea mormântului, după cum Fiul ei, învingând moartea, s-a ridicat cu trupul şi sufletul în gloria cerească, astfel şi ea să stea în mărire, ca şi regină la dreapta aceluiaşi Fiu al ei, regele nemuritor al veacurilor".

Semicentenarul acestui eveniment din viaţa Bisericii vrea să sporească strălucirea şi bucuria generală a marelui jubileu.

Mons. Anton Despinescu