Joi, 8 august 2024 

Sfântul Dominic

preot (comemorare)

Studiul şi sărăcia sunt cei doi pivoţi ai ordinului dominican, programul de viaţă al fraţilor "cerşetori" care îmbracă haina sfântului Dominic, contemporan cu un alt mare sfânt fondator, Francisc de Assisi. Amândoi au lăsat în istorie o amprentă de neşters, cu toată scurtimea duratei existenţei lor pământeşti: Francisc a murit la 44 de ani, iar Dominic la 51 de ani (s-a născut la Caleruega, în Castilia Veche, în jurul anului 1170 şi a murit la Bologna, la 6 august 1221). Caracter metodic şi foarte ferm, Dominic a dat mare importanţă studiului, ca premisă indispensabilă pentru misiunea apologetică a fraţilor predicatori. El însuşi parcursese în mod regulamentar toate etapele studiului: până la 14 ani, la şcoala unchiului arhiprezbiter, apoi artele liberale ale "Triviu-lui" şi "Quadriviu-lui", apoi studiul teologiei.

Din familie nobilă, "de statură medie, cu trup firav, chip frumos şi uşor colorat, părul şi barba de o uşoară nuanţă roşie, ochi frumoşi şi luminoşi" (astfel ne descrie figura sfântului o soră dominicană), şi-a obişnuit, încă de la vârsta tânără, trupul său cu pocăinţa. Singura sa bogăţie erau cărţile, pe care totuşi nu a ezitat să le vândă, într-un an de foamete, pentru a putea împărţi hrană celor înfometaţi. Ca preot şi canonic de Osma s-a distins prin corectitudine, zel, punctualitate în îndatoriri şi spirit de sacrificiu. Viaţa sa, care mergea pe firul regularităţii, a avut o cotitură decisivă când tânărul canonic, ieşind din hotarele Castiliei Vechi, a avut primul contact cu ereticii. Albigensii, catarii şi patarinii, destul de răspândiţi în Languedoc, reluând în mod separat o confuză doctrină gnostică şi maniheistă, aveau succes în rândul poporului, mai ales al femeilor, prin puritatea lor ostentativă şi prin sărăcia vieţii.

Misionarii cistercensi, ajunşi în Languedoc bine pregătiţi, fuseseră luaţi în râs: "Iată slujitori pe cai ai unui Dumnezeu care mergea pe jos". Dominic a avut atunci ideea de a fonda un ordin de fraţi săraci şi studioşi pentru ca să poată predica doctrina creştină nu numai prin cuvinte, ci prin exemplul vieţii lor, fără suspiciunea vreunui interes material. Dominic a dat primul exemplul, mergând cu picioarele goale, dormind pe pământ, postind şi trăind din pomană. Nu a urmărit să formeze o elită de intelectuali, ci de vestitori ai evangheliei, iar în peregrinările sale se oprea pentru puţin timp cu plăcere chiar şi cu cei mai umili căruţaşi "propunându-le tuturor să vorbească despre Dumnezeu". Honoriu al III-lea a aprobat "Ordinul Predicatorilor", care urma regula sfântului Augustin. În anul 1234, la 13 ani de la moarte, a fost proclamat sfânt.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie