Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 SFÂNTUL ZILEI 

Sâmbăta, 7 decembrie 2024 

Sfântul Ambrozie

episcop și învățător al Bisericii (comemorare)

Tânărul prefect al Liguriei și Emiliei, Ambrozie, născut la Trier pe la 340, era doar catehumen, când prin voința poporului a urcat, la 7 decembrie 374, pe scaunul episcopal din Milano. În domeniul religiei creștine avea încă aproape totul de învățat și s-a dedicat mai ales studiului Bibliei cu atâta dăruire, încât a posedat-o aproape în întregime. Însă Ambrozie nu era un intelectual pur; el era mai ales un foarte bun administrator al comunității sale creștine. A devenit un adevărat părinte spiritual al foarte tinerilor împărați Grațian și Valentinian al II-lea și al temutului Teodosiu I, pe care nu a ezitat să-l mustre în mod aspru, cerând din partea lui o pocăință publică de ispășire, atunci când, pentru a potoli o revoltă, a masacrat populația din Tesalonic. Ambrozie este simbolul Bisericii care renaște, după suportarea anilor de ascundere și de persecuții. Prin el Biserica din Roma a tratat fără umbră de servilism cu puterea politică.

Calitățile sale personale au fost acelea care l-au impus pe episcopul de Milano atenției devotate a tuturor. Activitatea zilnică a lui Ambrozie era îndreptată în primul rând spre propria comunitate, iar el își îndeplinea obligațiile pastorale adresând poporului său mai mult decât o omilie pe săptămână. Sfântul Augustin care a fost un ascultător asiduu al predicilor sfântului Ambrozie, ne relatează în Confesiuni cât de mare a fost prestigiul elocinței episcopului de Milano și cât de eficace a fost tonul acestui "apostol al prieteniei".

Cărțile sale publicate și ajunse până la noi nu sunt decât transcrieri grăbite și reutilizări ale discursurilor, puțin sau aproape de loc revăzute. Celebrele sale Comentarii exegetice, înainte de a fi adunate în volume, fuseseră predicate comunității creștine din Milano. Se remarcă aici tonul familiar al păstorului care se adresează cu amabilă simplitate turmei sale. Se simte aici palpitând inima unui mare episcop, care reușește să-i impresioneze pe ascultători prin argumente pline de emotivitate și de interes. Ca bun păstor dorește să-l facă să cânte pe poporul său. El a compus un anumit număr de imnuri, unele și acum familiare în ritul ambrozian. El a introdus în occident cântul alternativ al psalmilor.

Printre scrierile sale care nu au un raport direct cu predica, amintim De officiis ministrorum, pentru că mergând pe urmele cunoscutului text ciceronian și preluându-i toate elementele, demonstrează că creștinismul poate asimila fără pericolul de a altera semnificația veștii celei bune acele valori morale naturale pe care lumea păgână și romană în special a știut să le exprime. Ambrozie a murit la Milano la 4 aprilie a anului 397.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

* * *

Sfântul Ambrozie

Sfântul Ambrozie s-a născut la Treviri, în jurul anului 340. După terminarea studiilor literare și juridice, a practicat câțiva ani avocatura, ajungând la vârsta de 34 de ani guvernator al provinciilor Emilia și Liguria. După moartea episcopului de Milano, creștinii s-au adunat să aleagă un succesor, însă discuțiile între ariani și catolici au ajuns la adevărate certuri, fiind necesară intervenția guvernatorului. Într-un discurs înflăcărat, Ambrozie a potolit spiritele și a restabilit ordinea. În tăcerea care a urmat, deodată s-a auzit un glas de copil: "Ambrosius episcopus!" Cuvântul a fost reluat de întreaga mulțime și, cu toată împotrivirea lui Ambrozie, s-a cerut ratificarea din partea episcopilor apropiați și a împăratului, care au căzut de acord asupra acestei alegeri. Astfel, la 24 noiembrie Ambrozie a fost botezat, apoi a fost sfințit preot, iar la 7 decembrie 374 a fost consacrat episcop și înscăunat episcop de Milano.

Pentru a-și completa cultura teologică a studiat intens operele lui Origene, pe sfinții părinți greci și îndeosebi Sfânta Scriptură, pe care a învățat-o aproape pe de rost. El nu a devenit numai un intelectual propriu-zis, ci a fost și un foarte bun păstor sufletesc și un administrator neîntrecut al Bisericii sale, câștigând încrederea împăraților Grațian, Valentinian al II-lea și Teodosie I.

Activitatea zilnică a lui Ambrozie era îndreptată spre buna păstorire a comunității: pregătea săptămânal una sau două omilii, compunea cântări și poezii, se îngrijea de cei săraci, dădea strălucire lăcașurilor sfinte și cultului divin. Sfântul Augustin, ascultător nelipsit al predicilor sale, mărturisește în Confesiunile sale că elocvența episcopului de Milano era cuceritoare și tonul "acestui apostol al prieteniei" era de neuitat.

De la sfântul Ambrozie ne-au rămas scrieri exegetice, dogmatice, tratate de morală și de ascetică, numeroase imnuri liturgice, precum și 91 de scrisori.

La vârsta de 57 de ani, după 23 de ani de păstorire, Ambrozie s-a stins din viață la 4 aprilie 397, dar cuvântul său aprins luminează și astăzi, fiind unul dintre marii sfinți părinți ai Bisericii.

Sfântul Ambrozie este amintit în calendar în ziua de 7 decembrie.

Din scrierile sfântului Ambrozie

- "Biserica Domnului... rămâne nemișcată în mijlocul atâtor valuri ale lumii și durează pe temelia ei de nezdruncinat în ciuda asalturilor mării furioase. Este lovită de valuri, dar nu se clatină. Și chiar dacă deseori elementele acestei lumi, lovindu-se, fac un zgomot foarte mare, ea are totuși un port sigur de mântuire, unde îi primește pe cei osteniți" (Scrisori, 2, 1).

- "Trupul lui Cristos din sacrament este cu adevărat trupul lui Cristos, cel care a fost răstignit și a fost înmormântat. Acest sacrament este cu adevărat sacramentul trupului său" (Despre sacramente, 53).

- "Sufletul Mariei să fie în fiecare dintre voi, ca să-l preamărească pe Domnul... Dacă, după trup, Cristos nu are decât o singură mamă, totuși, după credință, toți îl nasc pe Cristos, pentru că orice suflet îl primește pe Cuvântul lui Dumnezeu, cu condiția să fie neprihănit..." (Comentariu la Evanghelia după sfântul Luca, 2,27).

Emanuel Imbrea

("Lumina creștinului", 1/2005)

 


Alegeți altă zi:



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat