Sâmbăta, 3 august 2024 

Sfânta Lidia

Lidia, de la începutul creştinismului în Europa, originară din Tiatira, oraş din Asia proconsulară, era păgână dar "temătoare de Dumnezeu", adică o prozelită de religie ebraică din Filippi, Macedonia, unde apostolul Paul, în compania lui Sila, Timotei şi Luca, se dusese în timpul celei de-a doua călătorii misionare, între anii 50 şi 53. Misionarii lui Cristos, după ce au pus piciorul pe pământul european, au aşteptat sâmbăta pentru a-i întâlni pe coreligionarii evrei într-un loc lângă râu, unde era de presupus că se vor aduna, în lipsa unei sinagogi, pentru rugăciunea în comun şi lectura câtorva pagini din Scriptură. "Într-o zi de sâmbătă - povesteşte sfântul Luca în Faptele Apostolilor - am ieşit în afara porţii, lângă un râu, unde credeam că este loc de rugăciune. Aşezându-ne, le-am vorbit femeilor care se adunaseră. O femeie cu numele Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, temătoare de Dumnezeu, ne asculta. Acesteia Domnul i-a deschis inima ca să asculte cu atenţie cele spuse de Paul".

Se reţine că Lidia se bucura de o anumită bunăstare şi de multă autoritate în sânul familiei sale, având în vedere preţul stofei pe care o comercializa şi faptul că a fost suficientă mărturia sa pentru ca şi cei din familia sa să ceară să fie botezaţi, primindu-i pe misionari în casă ca pe nişte oaspeţi plăcuţi. Misionarii lui Cristos, ieşiţi parcă la întâmplare, au obţinut în acest fel primul succes pe pământ european: o femeie, Lidia, prototip şi simbol al tuturor femeilor care au purtat între pereţii casei flacăra credinţei în Cristos. Bogata vânzătoare, docilă harului, pusese interesele spiritului mai presus decât cele economice, lăsând la o parte negoţul pentru a se aduna cu alte femei la "proseuca", sau loc de rugăciune, pe malul râului Gangas.

Lidia, recunoscătoare pentru bucuria adusă sufletului său de către cuvintele apostolului şi pentru harul baptismal, i-a rugat cu multă insistenţă, ba chiar "i-a constrâns" pe misionari să accepte ospitalitatea sa. Casa Lidiei a devenit astfel primul centru comunitar, prima "ecclesia" din Europa. Pentru Biserica din Filippi, poate şi prin meritul Lidiei, sfântul Paul a avut cuvinte de mişcătoare duioşie, numindu-i pe aceşti fraţi în Cristos "scumpi şi foarte vrednici de a fi doriţi, bucurie şi coroană". Deşi lipseşte orice menţiune privind cultul sfintei Lidia, înainte ca Baronius să insereze comemorarea ei în Martirologiul roman, semnele sfinţeniei sale sunt evidente în răspunsul prompt faţă de har.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie