Joi, 27 iunie 2024 

Sfântul Ciril din Alexandria

episcop şi învăţător al Bisericii (comemorare facultativă)

Sfântul Ciril, născut în anul 370, din anul 412 până în anul 444, anul morţii, a ţinut cu fermitate în mână frâiele Bisericii din Egipt, angajându-se în acelaşi timp într-una dintre epocile cele mai dificile din istoria Bisericii din Orient, în lupta pentru dreapta credinţă, în numele sfântului papă Celestin. În această fermitate în slujba doctrinei şi în curajul arătat în apărarea adevărului catolic constă sfinţenia viteazului episcop de Alexandria, chiar dacă târziu recunoscută, cel puţin în Occident. Într-adevăr, abia sub pontificatul lui Leon al XIII-lea cultul său a fost extins în toată Biserica latină, iar el a primit titlul de "învăţător".

Pentru apărarea dreptei credinţe, împotriva erorii lui Nestoriu, episcop de Constantinopol, a riscat să fie trimis în exil şi câteva luni a îndurat umilinţa închisorii: "Noi - a scris el - pentru credinţa în Cristos, suntem gata să suferim totul: lanţurile, închisoarea, toate vitregiile vieţii şi chiar moartea". La Conciliul din Efes, pentru care Ciril a fost un protagonist, a fost înfrânt adversarul său Nestoriu, care stârnise o adevărată furtună în sânul Bisericii, punând în discuţie maternitatea divină a Mariei, recunoscută prin titlul de "Maica lui Dumnezeu".

Titlu de glorie pentru episcopul de Alexandria a fost acela de a fi elaborat cu această ocazie o adevărată şi clară teologie a Întrupării. "Emanuel constă, cu siguranţă, din două naturi: din cea divină şi din cea umană. Totuşi, Domnul Isus este unul, unicul şi adevăratul fiu natural al lui Dumnezeu, totodată Dumnezeu şi om; nu un om îndumnezeit, asemănător acelora care prin har sunt făcuţi părtaşi de natura divină, ci Dumnezeu adevărat, care pentru mântuirea noastră a apărut în formă umană". De un interes deosebit este a patra dintre cele şapte omilii pronunţate în timpul Conciliului din Efes, celebrul Sermo in laudem Deiparae. În acest important exemplu de predică mariană, care a dat naştere la o bogată înflorire a literaturii care o laudă pe sfânta Fecioară, Ciril preamăreşte măreţiile divine ale misiunii Madonei, care este, cu adevărat, Mamă a lui Dumnezeu, prin aportul pe care ea l-a avut în conceperea şi naşterea naturii umane a Cuvântului făcut trup.

Maestru al controversei, Ciril a revărsat fluviile elocventei sale oratorii. Teolog cu o privire acută, el a fost, în acelaşi timp, un vigilent păstor de suflete. În realitate, în afară de texte exclusiv doctrinare avem de la el 156 de Omilii despre sfântul Luca, cu caracter pastoral şi practic, şi cele mai cunoscute Scrisori pastorale, prezentate în 29 de omilii pascale.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie