Luni, 27 mai 2024 

Sfântul Augustin din Canterbury

episcop (comemorare facultativă)

Marea Britanie, evanghelizată încă din timpurile apostolice (primul misionar care a debarcat ar fi fost, după legendă, Iosif din Arimateea), recăzuse în idolatrie, ca urmare a invaziei saxonilor în cel de-al V-lea şi al VI-lea secol. Când regele de Kent, Etelbert, s-a căsătorit cu principesa creştină Berta, fiica regelui Parisului, aceasta a cerut să se construiască o biserică şi să fie câţiva preoţi creştini care să celebreze acolo sfintele slujbe. Aflând această veste, sfântul papă Grigore cel Mare a considerat mature timpurile pentru evanghelizarea insulei. Misiunea a fost încredinţată priorului mănăstirii benedictine "Sant'Andrea sul Celio", Augustin, a cărui principală calitate deşi nu era curajul, drept compensare era deosebit de umil şi docil.

Plecând de la Roma în fruntea a patruzeci de călugări în anul 597, a făcut un popas în insula Lerins. Veştile despre temperamentul războinic al saxonilor l-au înspăimântat până într-atât, încât s-a întors la Roma pentru a-l ruga pe papă să-i schimbe programul. Pentru a-l încuraja, papa Grigore l-a numit abate şi puţin după aceea, parcă spre a-l îndemna spre pasul decisiv, abia ajuns în Galia, a dispus ca el să fie consacrat episcop. Călătoria s-a desfăşurat în mod egal, în etape scurte. În sfârşit, odată cu sosirea primăverii, au pornit în larg şi au ajuns în insula britanică Thenet, unde regele în persoană, îndemnat de buna sa soţie, le-a ieşit în întâmpinare.

Misionarii înaintau spre curtea regală în procesiune în cântul litaniilor, după ritualul abia introdus la Roma. Pentru toţi a fost o surpriză fericită. Regele i-a însoţit pe călugări până la rezidenţa deja fixată, la Canterbury, la jumătate de drum între Londra şi mare, unde s-a ridicat celebra abaţie care va lua numele lui Augustin, centrul şi locul sacru al creştinismului englez. Opera misionară a călugărilor a avut un succes neaşteptat, deoarece însuşi regele a cerut botezul, atrăgând prin exemplul său mii de supuşi spre a îmbrăţişa religia creştină.

La Roma, vestea este primită cu bucurie de către papă, care şi-a exprimat satisfacţia prin scrisorile scrise lui Augustin şi reginei. Împreună cu un grup de noi colaboratori, sfântul pontif i-a trimis lui Augustin paliumul şi numirea de arhiepiscop primat al Angliei, dar, în acelaşi timp, l-a sfătuit părinteşte să nu se mândrească pentru succesele obţinute şi pentru cinstea, pe care i-o conferea înalta sarcină. Urmând indicaţiile papei privind împărţirea în teritorii bisericeşti, Augustin a înfiinţat alte două sedii episcopale, cel din Londra şi cel din Rochester, consacrând episcopi pe Mellito şi Justus. Sfântul misionar a murit la 26 mai 1604 şi a fost înmormântat la Canterbury, în biserica având acelaşi nume.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie