Miercuri, 27 noiembrie 2024 

Sfântul Virgil

episcop

Printre călugării irlandezi, mari călători, dornici de a "peregrina pentru Cristos", alături de Columba, Colomban, Chilian, Gall, îl găsim pe sfântul de astăzi, Virgil, apostol al Carintiei şi patron al Salzburgului, pentru care împreună cu sfântul Rupert a fost unul dintre cei mai renumiţi episcopi, prin doctrină şi prin zelul pastoral şi misionar. Irlandez, născut la începutul secolului al VIII-lea, călugăr şi apoi abate al mănăstirii din Aghaboe, în 743 a părăsit insula pentru a face pe continent lunga sa călătorie misionară, încheiată în Carintia. A stat doi ani la Kiersy la Pipin cel Scurt, care în 745 l-a chemat să evanghelizeze Bavaria. Aici ducele Odilon i-a încredinţat abaţia "Sfântul Petru" din Salzburg şi puţin după aceea l-a desemnat pentru succesiunea episcopului Ioan.

Acea desemnare pare să fi fost motiv de neînţelegere între doi sfinţi. Sfântul Bonifaciu, legat papal în Germania, dezaproba nu alegerea lui Virgil, dar desemnarea candidatului la sediul episcopal făcută de Odilon fără a-l fi consultat mai înainte. Virgil a fost consacrat episcop deabia în 755, după moartea lui Bonifaciu. Între cei doi sfinţi nu au lipsit divergenţele de idei chiar şi în domeniul doctrinal.

Virgil, om de profundă cultură, foarte priceput în ştiinţele matematice, încât a meritat apelativul de "geometru", era susţinător, în domeniul cosmologic, al teoriei antipozilor, după care în opoziţie cu lumea noastră (suntem cu opt secole înainte de Copernic şi Galileo) există o a doua lume, populată de oameni şi luminată de un soare diferit de al nostru. Pe plan doctrinal se nega aşadar unitatea neamului omenesc, afirmată de Scriptură.

În controversă Bonifaciu susţinea doctrina tradiţională, susţinut de aprobarea papei Zaharia, care într-o scrisoare adresată lui definea "perversă" noua teorie. Din fericire în călugărul irlandez capacitatea culturală pe măsura umilinţei sale. A lăsat la o parte disputele academice, pentru a se dedica cu zel organizării diecezei de Salzburg, inaugurând în 774 prima catedrală a oraşului, unde a transferat moaştele sfântului Rupert, primul episcop al acelui scaun. Dar nu a limitat acţiunea sa numai la dieceza de Salzburg, dedicându-se evanghelizării Carintiei, Stiriei şi a Panoniei. Printre numeroasele sale înfiinţări de mănăstiri este cea de la Innichen (actuala "s. Candido" din Alto Adige). Mănăstirea, ridicată în 769, a fost pusă sub regula benedictină. Moartea l-a cuprins pe neobositul misionar la 27 noiembrie 784, la Salzburg, în a cărui catedrală a fost înmormântat.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie