Sâmbăta, 18 mai 2024 

Sfântul Ioan I

papă şi martir (comemorare facultativă)

"Multe şi grave sunt, după judecata oamenilor, vinovăţiile tale de om şi de rege: lăcomie de avere şi de masacru, toleranţă excesivă faţă de cruzimea şi avariţia adepţilor tăi, îngâmfare şi impostură...". Astfel îl apostrofează Giovanni Papini, prin gura unui înger, pe Teodoric în a sa Judecată universală; replica este lipsită de obiectivitate: "Eram capul uneia dintre aceste turme de nomazi înfometaţi şi toată autoritatea mea de comandant şi de rege nu putea s-o schimbe dintr-o dată într-o turmă de oameni care cântă psalmi şi stau îngenuncheaţi... Romani întăriţi din nou şi goţi înnobilaţi ar fi trebuit să se contopească într-un popor unic şi puternic, capabil de a reda Italiei locul întâi pe pământ. Nu a fost numai vina mea, dacă acel generos vis a rămas vis". Comemorarea sfântului Ioan I este legată de drama politico-religioasă a lui Teodoric.

Toscan din naştere, Ioan îi urmase papei Hormisdas la 15 august 523. Un oarecare cercetător îl identifică cu Ioan diaconul, autorul unei Epistola ad Senarium, importantă pentru istoria liturgiei baptismale, pentru că este poate unicul document, care atestă tradiţia Bisericii romane de a ridica şi consacra în Sâmbăta Sfântă şapte altare şi de a turna în potir un amestec de lapte şi miere. Ioan diaconul este recunoscut de asemenea ca autor al tratatului De fide catholica, transmis de către antici printre operele lui Severino Boezio.

Când fiul lui Constanţiu a devenit papă, de abia de cinci ani Hormisdas şi împăratul Iustin, unchiul lui Iustinian, făcuseră să înceteze schisma dintre Roma şi Constantinopol, izbucnită în anul 484 prin Henotikon-ul împăratului Zenon, care încercase un compromis imposibil între catolici şi monofiziţi. Pentru că mişcarea căpătase şi interesante aspecte politice şi goţii erau arieni, spre sfârşitul anului 524 Iustin a publicat un edict, prin care poruncea închiderea Bisericilor ariene din Constantinopol şi excluderea ereticilor de la orice funcţie civilă şi militară. Atunci Teodoric l-a constrâns pe papa Ioan I să plece la Constantinopol, pentru a cere împăratului revocarea decretului: manifestările de respect au fost excepţionale: vreo 15.000 de oameni i-au ieşit în întâmpinare cu lumânări şi cruci, iar papa a prezidat celebrările solemne ale Crăciunului şi ale Paştelui.

Iustin a acceptat cererea de a restitui arienilor bisericile confiscate, dar a insistat în ceea ce priveşte privarea de drepturi a arienilor convertiţi la catolicism şi redeveniţi arieni. Atât i-a trebuit suspiciosului Teodoric, care îl ucisese deja pe Boeţiu şi Simmacus. Fiind aruncat în închisoare la Ravenna, papa Ioan I a murit acolo la 18 mai 526.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie