Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Viețile sfinților


adevăratele modele de viață se găsesc aici


 SFÂNTUL ZILEI 

Sâmbăta, 18 mai 2024 

Sfântul Ioan I

papă și martir (comemorare facultativă)

"Multe și grave sunt, după judecata oamenilor, vinovățiile tale de om și de rege: lăcomie de avere și de masacru, toleranță excesivă față de cruzimea și avariția adepților tăi, îngâmfare și impostură...". Astfel îl apostrofează Giovanni Papini, prin gura unui înger, pe Teodoric în a sa Judecată universală; replica este lipsită de obiectivitate: "Eram capul uneia dintre aceste turme de nomazi înfometați și toată autoritatea mea de comandant și de rege nu putea s-o schimbe dintr-o dată într-o turmă de oameni care cântă psalmi și stau îngenuncheați... Romani întăriți din nou și goți înnobilați ar fi trebuit să se contopească într-un popor unic și puternic, capabil de a reda Italiei locul întâi pe pământ. Nu a fost numai vina mea, dacă acel generos vis a rămas vis". Comemorarea sfântului Ioan I este legată de drama politico-religioasă a lui Teodoric.

Toscan din naștere, Ioan îi urmase papei Hormisdas la 15 august 523. Un oarecare cercetător îl identifică cu Ioan diaconul, autorul unei Epistola ad Senarium, importantă pentru istoria liturgiei baptismale, pentru că este poate unicul document, care atestă tradiția Bisericii romane de a ridica și consacra în Sâmbăta Sfântă șapte altare și de a turna în potir un amestec de lapte și miere. Ioan diaconul este recunoscut de asemenea ca autor al tratatului De fide catholica, transmis de către antici printre operele lui Severino Boezio.

Când fiul lui Constanțiu a devenit papă, de abia de cinci ani Hormisdas și împăratul Iustin, unchiul lui Iustinian, făcuseră să înceteze schisma dintre Roma și Constantinopol, izbucnită în anul 484 prin Henotikon-ul împăratului Zenon, care încercase un compromis imposibil între catolici și monofiziți. Pentru că mișcarea căpătase și interesante aspecte politice și goții erau arieni, spre sfârșitul anului 524 Iustin a publicat un edict, prin care poruncea închiderea Bisericilor ariene din Constantinopol și excluderea ereticilor de la orice funcție civilă și militară. Atunci Teodoric l-a constrâns pe papa Ioan I să plece la Constantinopol, pentru a cere împăratului revocarea decretului: manifestările de respect au fost excepționale: vreo 15.000 de oameni i-au ieșit în întâmpinare cu lumânări și cruci, iar papa a prezidat celebrările solemne ale Crăciunului și ale Paștelui.

Iustin a acceptat cererea de a restitui arienilor bisericile confiscate, dar a insistat în ceea ce privește privarea de drepturi a arienilor convertiți la catolicism și redeveniți arieni. Atât i-a trebuit suspiciosului Teodoric, care îl ucisese deja pe Boețiu și Simmacus. Fiind aruncat în închisoare la Ravenna, papa Ioan I a murit acolo la 18 mai 526.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa și Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

 


Alegeți altă zi:



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat