Sâmbăta, 17 februarie 2024 

Cei şapte sfinţi întemeietori ai Slujitorilor sfintei Fecioare

(comemorare facultativă)

Sfinţii Bonfiglio Monaldi, Manetto dell'Antella, Buonagiunta Maneti, Amadio degli Amidei, Uguccione degli Uguccioni, Sostegno dei Sostegni şi Alessandro Falconieri au avut la 15 august 1233 o experienţă impresionantă. Ei făceau parte dintr-o companie de cântăreţi, poeţi-actori tipici regiunii umbro-toscane din evul mediu târziu. Ei obişnuiau să se adune în faţa unei imagini pictate pe un perete situat de-a lungul drumului, pentru a exprima în versuri, adică în "laude" , iubirea lor faţă de sfânta Fecioară, în acelaşi mod în care rapsozii cântau femeii iubite admiraţia lor plină de uimire.

Tocmai în acea zi, imaginea Mariei a prins viaţă, apărându-le îmbrăcată în doliu şi îndurerată pentru ura fratricidă care dezbina Florenţa: din anul 1215 florentinii se împărţiseră în două facţiuni opuse, Guelfi şi Ghibellini, care nu pierdeau nici o ocazie pentru a împotrivi chiar şi în mod sângeros. Cei şapte tineri au decis să facă ceva pentru a aduce puţină pace: de aceea, au înfiinţat societatea Mariei Îndurerate şi s-au retras, ei, tineri, bogaţi şi nobili, în singurătatea muntelui Senario, nu departe de oraş, pentru a se dedica rugăciunii şi pocăinţei.

Într-o zi, în timp ce coborau în oraş pentru o intervenţie pacificatoare, un băieţaş s-a adresat mamei sale exclamând: "Iată, sosesc slujitorii Mariei". Numele li se potrivea şi aşa a rămas. De altfel, alegerea lor de partea Mariei devenise deja definitivă: renunţând la hainele bogate şi aruncând pumnalul scurt care se ascundea în ele, făcuseră vot solemn de a-şi dedica întreaga lor viaţă, pentru a o cinsti pe sfânta Fecioară.

Adesea, înainte de a trece porţile oraşului, coborând de pe muntele pe care şi l-au ales drept locuinţă, treceau prin faţa unei capele dedicate Bunei-Vestiri, în strada Cafargio. Tocmai în acel timp se răspândise zvonul că scena bunei-vestiri ar fi fost pictată de un înger, în timp ce necunoscătorul pictor adormise. Ecoul acestei devoţiuni crescânde faţă de cea vestită a fost transformarea capeluţei într-un sanctuar mai amplu, ţintă a mulţimilor de pelerini şi devenit apoi locuinţa stabilă a celor şapte fondatori ai ordinului Slujitorilor Mariei.

De aici, ei au răspândit devoţiunea lor faţă de Madona Bunei-Vestiri, proclamată patroană a Florenţei. Data de 25 martie, sărbătoarea Bunei-Vestiri, fusese aleasă de altfel la Florenţa încă din secolul al X-lea, ca început al calendarului civil, iar acest obicei a durat până în 1749. Amintiţi în mod individual de Martirologiul roman, cei şapte Fondatori au o sărbătoare colectivă din anul 1888, an în care au fost canonizaţi de papa Leon al XIII-lea.

(Text preluat din cartea Sfântul zilei de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini
Edizioni Paoline, 1978. Traducere de pr. Iosif Agiurgioaei)

Alegeţi altă zi:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie