Norme generale privitoare la anul liturgic şi la calendar

Ciclul anual

17. Biserica retrăieşte, în ciclul anual, întregul mister al lui Cristos, de la Întrupare până la ziua Rusaliilor şi până la aşteptarea venirii Domnului.

Triduumul pascal

18. Cristos a îndeplinit lucrarea răscumpărării omului şi a preamăririi desăvârşite a lui Dumnezeu mai cu seamă prin misterul său pascal, prin care, murind, a nimicit moartea noastră şi, înviind, ne-a redobândit viaţa. De aceea, triduumul pascal al Pătimirii şi Învierii Domnului străluceşte ca o culme a întregului an liturgic. Aşadar, importanţa pe care o are duminica pentru săptămână, solemnitatea Paştelui o are pentru întregul an liturgic.

19. Triduumul pascal al Pătimirii şi Învierii Domnului începe de la Liturghia de seară a Cinei Domnului, îşi are centrul în Vigilia pascală şi se încheie cu Vesperele Învierii Domnului.

20. În Vinerea Patimilor şi, după caz, chiar şi în Sâmbăta Sfântă până la Vigilia pascală, se celebrează pretutindeni sfântul post pascal.

21. Vigilia pascală, din noaptea sfântă în care a înviat Domnul, este socotită ca "maica tuturor Vigiliilor"; în ea Biserica lui Cristos aşteaptă priveghind învierea şi o celebrează în sacramente. Aşadar, întreaga celebrare a acestei Vigilii sacre trebuie să se desfăşoare noaptea: fie să înceapă după lăsarea nopţii, fie să se sfârşească înainte de zorii duminicii.

Timpul pascal

22. Cele cincizeci de zile de la duminica Învierii până la duminica Rusaliilor se sărbătoresc în bucurie şi veselie, ca o unică zi de sărbătoare, "marea duminică".
Acestea sunt zilele în care se cântă cu precădere Aleluia.

23. Duminicile din acest timp sunt socotite duminici ale Paştelui şi, după duminica Învierii, sunt numite duminica a II-a, a III-a, a IV-a, a V-a, a VI-a şi a VII-a a Paştelui; acest timp sfânt de cincizeci de zile se încheie cu duminica Rusaliilor.

24. Primele opt zile ale timpului pascal constituie octava Paştelui şi sunt celebrate ca solemnităţi ale Domnului.

25. În a patruzecea zi după Paşte se celebrează Înălţarea Domnului; acolo unde nu este de poruncă, este fixată în duminica a VII-a a Paştelui.

26. Feriile de după Înălţare până în sâmbăta dinaintea Rusaliilor pregătesc pentru venirea Duhului Sfânt, Mângâietorul.

Postul Mare

27. Timpul Postului Mare este orânduit pentru pregătirea celebrării Paştelui: liturgia acestui timp îi pregăteşte pentru celebrarea misterului pascal atât pe catehumeni, prin diferitele grade ale iniţierii creştine, cât şi pe credincioşi, care îşi aduc aminte de Botezul primit şi fac pocăinţă.

28. Timpul Postului Mare ţine de la Miercurea Cenuşii până la Liturghia Cinei Domnului exclusiv.
De la începutul Postului Mare până la Vigilia pascală nu se spune Aleluia.

29. În miercurea de la începutul Postului, care este ţinută pretutindeni ca zi de post, se face impunerea cenuşii.

30. Duminicile din acest timp se numesc duminica I, a II-a, a III-a, a IV-a şi a V-a din Post. Duminica a VI-a, în care începe Săptămâna Sfântă, se numeşte duminica Floriilor sau a Pătimirii Domnului.

31. Săptămâna Sfântă este orânduită spre amintirea şi retrăirea Pătimirii Domnului, începând cu intrarea lui mesianică în Ierusalim.
În joia din Săptămâna Sfântă, dimineaţa, episcopul, concelebrând Liturghia cu preoţii săi, binecuvântează uleiurile sfinte şi sfinţeşte crisma.

Timpul Crăciunului

32. În afară de celebrarea anuală a misterului pascal, cea mai veche sărbătoare în Biserică este amintirea Naşterii Domnului şi a primelor lui manifestări: aceasta se face în timpul Crăciunului.

33. Timpul Crăciunului începe de la primele Vespere ale Naşterii Domnului şi se încheie în duminica de după Epifanie sau de după 6 ianuarie inclusiv.

34. Liturghia Vigiliei Crăciunului se celebrează în seara zilei de 24 decembrie, fie înainte, fie după primele Vespere.
În ziua Naşterii Domnului preoţii pot celebra câte trei Liturghii, după o veche tradiţie romană, şi anume noaptea, în zori şi în timpul zilei.

35. Naşterea Domnului îşi are octava proprie, orânduită astfel:
a) În duminica din cadrul octavei sau, dacă nu există, în ziua de 30 decembrie este sărbătoarea Sfintei Familii: Isus, Maria şi Iosif.
b) În ziua de 26 decembrie este sărbătoarea Sfântului Ştefan, primul martir.
c) În ziua de 27 decembrie este sărbătoarea Sfântului Ioan, apostol şi evanghelist.
d) În ziua de 28 decembrie este sărbătoarea Sfinţilor Prunci Nevinovaţi.
e) Zilele de 29, 30, 31 sunt zile din octavă.
f) În ziua de 1 ianuarie, în octava Naşterii Domnului, este solemnitatea Sfintei Maria, Născătoarea de Dumnezeu; se comemorează şi Preasfântul Nume al lui Isus.

36. Duminica dintre 2 şi 5 ianuarie este duminica a II-a după Naşterea Domnului.

37. Epifania Domnului se celebrează în ziua de 6 ianuarie; acolo unde nu este de poruncă, este fixată în duminica dintre 2 şi 8 ianuarie (cf. nr. 7).

38. În duminica de după 6 ianuarie este sărbătoarea Botezului Domnului.

Timpul Adventului

39. Timpul Adventului are o dublă natură: este o pregătire pentru solemnitatea Naşterii Domnului, în care se cinsteşte prima venire a Fiului lui Dumnezeu între oameni, şi totodată este timp în care, prin această amintire, minţile sunt călăuzite spre aşteptarea celei de-a doua veniri a lui Cristos, la sfârşitul timpurilor. Astfel, timpul Adventului apare ca o perioadă de aşteptare plină de evlavie şi de bucurie.

40. Timpul Adventului începe de la primele Vespere ale duminicii care cade în 30 noiembrie, sau este imediat următoare acestei date, şi se termină înainte de primele Vespere ale Naşterii Domnului.

41. Duminicile acestui timp se numesc duminica I, a II-a, a III-a, a IV-a din Advent.

42. Feriile dintre 17 şi 24 decembrie inclusiv au drept scop o pregătire mai directă pentru Naşterea Domnului.

Timpul de peste an

43. În afară de timpurile care au un caracter specific, rămân în cursul anului treizeci şi trei sau treizeci şi patru de săptămâni în care nu este celebrat un aspect deosebit al misterului lui Cristos, ci mai degrabă este cinstit misterul lui Cristos în plinătatea sa, mai ales în zilele de duminică. Această perioadă se numeşte "timpul de peste an".

44. Timpul de peste an începe în lunea care urmează duminicii de după 6 ianuarie şi durează până marţi înainte de Postul Mare inclusiv; reîncepe în lunea de după duminica Rusaliilor şi se termină înainte de primele Vespere ale duminicii I din Advent.
Pentru duminicile şi pentru feriile acestui timp se folosesc rânduielile specifice aflate în Breviar şi în Liturghier.

Rogaţiunile şi postul celor patru anotimpuri

45. La Rogaţiuni şi în postul celor patru anotimpuri, Biserica îl imploră pe Domnul pentru diferitele nevoi ale oamenilor, mai ales pentru roadele pământului şi munca oamenilor, şi îi aduce public mulţumire.

46. Pentru ca Rogaţiunile şi postul celor patru anotimpuri să poată fi adaptate necesităţilor diferitelor locuri şi persoane, timpul şi modul celebrării lor trebuie stabilite de conferinţele episcopale.
Ţinând seama de necesităţile locale, autoritatea competentă va stabili normele privitoare la dimensiunile celebrării - una sau mai multe zile - şi la frecvenţa ei în cursul anului.

47. Pentru aceste celebrări se va alege, dintre Liturghiile votive, aceea care este mai bine adaptată scopului rugăciunii respective.

după Agenda liturgică 2023 editată şi tipărită la Presa Bună, Iaşi  

Alege o dată:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie