2 februarie
Această zi se celebrează ca sărbătoare a Domnului care intră în templul său şi are valoare prefigurativă a misterului pascal. Cateheza liturgică şi celebrarea pun în lumină semnificaţia ritului lumânărilor ca o chemare la privegherea pascală.
Ziua Mondială a Persoanelor Consacrate (a XXVI-a). Această zi doreşte să ajute întreaga Biserică să valorifice tot mai mult mărturia persoanelor consacrate, care au ales să-l urmeze pe Cristos îndeaproape prin practicarea sfaturilor evanghelice şi, în acelaşi timp, vrea să fie pentru persoanele consacrate ocazie favorabilă pentru reînnoirea propunerilor şi reînviorarea sentimentelor care trebuie să inspire dăruirea lor Domnului.

Miercurea Cenuşii (2 martie 2022)
Miercurea Cenuşii este zi de penitenţă pentru Biserica întreagă când se ţine post şi abstinenţă de la carne.
La Liturghie se omite actul penitenţial. După Evanghelie şi omilie, se binecuvântează şi se impune cenuşa obţinută din ramurile de măslin sau de alt arbore care au fost binecuvântate anul precedent (în duminica Floriilor). Binecuvântarea şi impunerea cenuşii poate fi făcută chiar şi fără Liturghie; în acest caz este oportun să se facă liturgia cuvântului, adăugând o cântare la început, colecta şi lecturile cu cântările lor, ca la Liturghie; după omilie se binecuvântează cenuşa şi se impune. Celebrarea se încheie cu rugăciunea credincioşilor.
În afara Liturghiei înmormântării, celelalte celebrări sunt oprite. Credincioşii, primind cenuşa, încep timpul destinat purificării sufletului. Prin acest semn penitenţial se exprimă condiţia omului păcătos, care-şi mărturiseşte păcatul în faţa lui Dumnezeu şi astfel exprimă voinţa unei convertiri interioare în speranţa că Domnul este milostiv cu el. Acest itinerar al convertirii sufletului îşi atinge punctul său maxim cu celebrarea sacramentului reconcilierii în zilele dinaintea Paştelui.

Postul şi abstinenţa
În baza canonului 1253, Conferinţa Episcopilor din România - secţia pentru ritul latin - în anul 1994 a decis ca pe teritoriul României să se aplice aceleaşi norme cu privire la post şi abstinenţă după cum urmează:
1. Postul şi abstinenţa se vor păstra cu severitate în două zile din an: Miercurea Cenuşii şi Vinerea Sfântă.
2. Abstinenţa este obligatorie în toate vinerile din Postul Mare.
3. În celelalte vineri din timpul anului, porunca divină a penitenţei se poate satisface fie prin abţinere de la carne, fie prin practicarea carităţii sau a evlaviei.
4. Credincioşii au dezlegare generală de la abstinenţa de carne şi de la post în zilele de vineri când se celebrează o sărbătoare de poruncă.

Săptămâna Sfântă
În Săptămâna Sfântă, Biserica celebrează misterele mântuirii împlinite de Cristos în ultimele zile ale vieţii sale, începând de la intrarea mesianică în Ierusalim şi până la fericita pătimire şi glorioasa sa Înviere.
Timpul Postului Mare continuă până în feria a V-a, Joia Sfântă.
După Liturghia Vesperelor din Cina Domnului începe triduumul pascal, care cuprinde feria a VI-a - Patimile Domnului - şi Sâmbăta Sfântă. Centrul acestui triduum este privegherea pascală. El se încheie cu Vesperele duminicii Învierii.
Zilele acestei săptămâni sunt dedicate celebrărilor penitenţiale. Nu se vor celebra sacramentele Botezului şi Confirmaţiunii, pentru că ele au locul lor în vigilia pascală.
Riturile Săptămânii Sfinte - binecuvântarea şi procesiunea cu ramuri, depunerea preasfântului sacrament după Liturghia Cinei Domnului, acţiunea liturgică din feria a VI-a a pătimirilor Domnului şi privegherea pascală - pot fi celebrate în toate bisericile şi oratoriile dacă este un număr suficient de miniştri cu facultatea de a le săvârşi şi un număr suficient de credincioşi şi cel puţin unele părţi vor fi cântate.
Păstorii se vor îngriji cu sârguinţă ca să-i înveţe pe credincioşi sensul şi structura riturilor acestor zile şi-i vor conduce la o participare activă şi fructuoasă.

Duminica Floriilor (10 aprilie 2022)
În duminica Floriilor Biserica se îndreaptă spre misterul Domnului său, mort, îngropat şi înviat. Ea uneşte triumful regal al lui Cristos cu anunţarea pătimirilor lui. Ambele aspecte ale misterului pascal vor fi puse în lumină de celebrarea şi cateheza acestei zile.
Intrarea Domnului în Ierusalim va fi cinstită printr-o procesiune solemnă cu ramuri. Totdeauna procesiunea trebuie să fie una singură şi să se celebreze înainte de Liturghia de la Vesperele de sâmbătă sau în ziua însăşi a duminicii.
Adunarea poporului va fi într-o biserică mai mică sau într-un alt loc potrivit, în afara bisericii, de unde se va porni spre locul principal, unde va fi celebrată Liturghia. Credincioşii vor participa la procesiune cântând şi purtând ramuri în mâini.
Ramurile vor fi binecuvântate pentru a fi purtate în procesiune şi apoi păstrate acasă cu pietate, amintind de victoria lui Cristos celebrată cu procesiunea acestei zile.
Pentru a comemora intrarea Domnului în Ierusalim, în afara procesiunii, Misalul propune, înainte de Liturghia principală, un introitum solemn spre a se folosi acolo unde nu se face procesiune în afara bisericii. Se va putea repeta şi înaintea altei Liturghii care se celebrează cu o mare participare a poporului; de asemenea, este propus un introitum simplu pentru celelalte Liturghii.
Pentru Liturghiile din această duminică se prevăd trei lecturi care se recomandă foarte insistent şi care nu pot fi omise sau înlocuite decât din motive pastorale foarte bine întemeiate.
Istoria pătimirilor Domnului se citeşte fără lumânări şi fără incensare, fără salut şi fără însemnarea cărţii, fără sărutul cărţii la sfârşit. Va fi citită de diacon sau, lipsind acesta, de către preot. Poate fi citită chiar de lectori laici. Partea lui Cristos va fi rezervată preotului.

Joia Sfântă (14 aprilie 2022)
Astăzi este permisă numai Liturghia crismei şi Liturghia Cinei Domnului. Sunt interzise toate Liturghiile fără popor şi Liturghiile de înmormântare. Sfânta Împărtăşanie poate fi distribuită credincioşilor numai în cadrul Liturghiei Crismei şi a Liturghiei Cinei Domnului. Cei care s-au împărtăşit dimineaţă pot să se împărtăşească din nou la Liturghia Cinei Domnului. Sfânta împărtăşanie poate fi dusă bolnavilor la orice oră din zi.
Dimineaţa, Liturghia crismei, pe care o concelebrează episcopul cu preoţii săi şi în care sunt binecuvântate uleiurile, este ca o manifestare a unităţii preoţilor cu episcopul lor.
Uleiurile nou sfinţite vor fi împărţite cu onoare bisericilor parohiale; cele vechi vor fi arse împreună sau vor fi puse în candela de la preasfântul sacrament. Credincioşii vor primi explicaţii asupra folosirii uleiurilor sacre şi a eficacităţii lor în viaţa creştină.

Triduumul pascal
Cristos a îndeplinit lucrarea răscumpărării omului şi a preamăririi desăvârşite a lui Dumnezeu mai cu seamă prin misterul său pascal, prin care, murind, a nimicit moartea noastră şi, înviind, ne-a redobândit viaţa. De aceea, triduumul pascal al pătimirii şi al Învierii Domnului străluceşte ca o culme a întregului an liturgic. Aşadar, importanţa pe care o are duminica pentru săptămână, solemnitatea Paştelui o are pentru întregul an liturghic (AC 18).
Biserica vrea să facă prezent şi să împlinească prin celebrarea triduumului pascal, adică moartea, îngroparea şi învierea mirelui ei, misterul Paştelui sau al trecerii Domnului din această lume la Tatăl.
După tradiţia primară a Bisericii, va fi un post sacru în feria a VI-a a Patimii Domnului, celebrat pretutindeni şi, după oportunitate, să fie continuat şi în Sâmbăta Sfântă, pentru a ajunge la bucuria duminicii Învierii (SC 110).
Celebrarea triduumului pascal să aibă loc numai acolo unde poate fi împlinită cu demnitate şi cum se cuvine.
Se recomandă comunităţilor religioase mici să participe la celebrări în bisericile mai mari, încurajând astfel participarea credincioşilor. La fel credincioşii din mai multe parohii mici încredinţate grijii unui singur preot, atât cât se poate, să se adune la biserica principală pentru a participa la celebrări.
Acolo unde unui paroh îi este încredinţată grija a două sau mai multe parohii în care celebrările sacre pot fi făcute cu demnitate şi solemn, acelaşi paroh poate să aibă facultatea de a repeta triduumul sacru, observate fiind celelalte norme stabilite.
Cu Liturghia pe care o celebrează la orele Vesperelor din feria a V-a a Săptămânii Sfinte, Biserica începe triduumul pascal şi cinsteşte cu sârguinţă Cina cea nouă când Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i pe ai săi până la sfârşit, şi-a oferit lui Dumnezeu trupul şi sângele său sub speciile pâinii şi a vinului şi le-a dat apostolilor ca să le ia şi, sub aceeaşi specie a simbolului, a poruncit să le ofere succesorilor lor în preoţie.
Atenţia sufletelor, mai ales prin omilie, să fie îndreptată spre misterele care se comemorează la această Liturghie, adică Euharistia, sfinţirea preoţească şi porunca Domnului de caritate fraternă. Liturgia Cinei Domnului se va celebra la Vespere, la o oră oportună, cu deplina participare a întregii comunităţi locale.
După o tradiţie foarte veche a Bisericii, Liturghia fără popor este oprită.

Vinerea Sfântă (15 aprilie 2022)
În această zi în care a fost jertfit Cristos, Paştele nostru, Biserica, privind şi adorând crucea Domnului şi Mirelui ei, comemorează naşterea sa din coasta lui Cristos întins pe cruce şi mijloceşte pentru mântuirea întregii lumi.
După o tradiţie foarte veche Biserica nu celebrează Euharistia în ziua aceasta. Sfânta Împărtăşanie se distribuie credincioşilor numai în cadrul celebrării Patimii Domnului. Bolnavilor care nu pot să participe la această celebrare li se poate duce sfânta Împărtăşanie la orice oră din zi. Celebrarea sacramentelor, în afară de cel al Pocăinţei şi al Ungerii bolnavilor, să nu aibă loc în această zi. Înmormântarea să se facă fără cântări şi fără orgă sau alte instrumente.
Altarul să nu aibă nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar. În după-amiaza zilei de astăzi şi anume în jurul orei trei (numai din motiv pastoral se alege o oră mai târzie), are loc celebrarea Patimii Domnului, care se compune din trei părţi şi anume: liturgia cuvântului, adorarea crucii şi distribuirea sfintei Împărtăşanii.

Sâmbăta Sfântă (16 aprilie 2022)
În această zi Biserica, stând la mormântul Domnului şi meditând pătimirea şi moartea sa, se abţine de la jertfa sfintei Liturghii, sfânta Masă fiind despuiată până după vestirea solemnă a Învierii, când se dă loc bucuriilor pascale, de belşugul cărora se bucură timp de 50 de zile. Sfânta Împărtăşanie, în această zi, se poate da numai ca viatic.
Ca să fie ilustrat misterul Sâmbetei Sfinte, poate fi propusă credincioşilor spre venerare imaginea lui Cristos răstignit sau pus în mormânt, imaginea lui coborât în iad sau o imagine a sfintei Fecioare Îndurerată.
În această zi nu se celebrează alte sacramente în afara sacramentului Pocăinţei şi al Ungerii bolnavilor.
Credincioşii vor fi bine instruiţi despre natura acestor zile.

Noaptea Sfântă
Conform unei tradiţii foarte vechi, noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului (Ex 12,42), astfel încât credincioşii, urmând îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.
Privegherea din această noapte este astfel orânduită încât, după o scurtă ceremonie a luminii (partea întâi a acestei privegheri), sfânta Biserică să mediteze lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a săvârşit pentru poporul său de la început, încrezătoare în cuvintele şi promisiunile lui (partea a doua, sau liturgia cuvântului), până când, apropiindu-se ziua Învierii, împreună cu cei proaspăt renăscuţi prin botez (partea a treia) este invitată să ia parte la masa pe care Domnul a pregătit-o poporului său prin moartea şi învierea sa (partea a patra).
Întreaga celebrare a vigiliei pascale are loc în timpul nopţii, astfel încât să nu înceapă înainte de căderea nopţii şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de Paşti. Liturghia din această noapte, chiar dacă se celebrează înainte de miezul nopţii, aparţine totuşi duminicii Învierii. Cine ia parte la Liturghia din timpul nopţii se poate împărtăşi din nou la a doua Liturghie a Învierii.
Cine celebrează sau concelebrează Liturghia din timpul nopţii poate celebra sau concelebra şi a doua Liturghie a Paştelui.

Învierea Domnului (17 aprilie 2022)
Liturghia zilei de Paşti se va celebra cu mare solemnitate. În locul actului penitenţial, se va face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de botez. Lumânarea pascală va fi pusă lângă amvon sau lângă altar şi va rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, va fi aprinsă, până în duminica Rusaliilor.
Începând de astăzi, în loc de Îngerul Domnului, se va spune "Bucură-te, Regina cerului".

Duminica de dinaintea solemnităţii Rusaliilor (29 mai 2022)
Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale (a LVI-a). Această zi, care îşi are rădăcinile în voinţa Conciliului Ecumenic Vatican II, este celebrată în fiecare an în duminica de dinaintea solemnităţii Rusaliilor. Mesajul papei pentru această zi este publicat în mod tradiţional la 24 ianuarie, sărbătoarea sfântului Francisc de Sales, patronul ziariştilor. Prin această zi se încurajează folosirea acestor mijloace pentru o cât mai bună proclamare a Evangheliei, încât să poată fi cunoscută şi înţeleasă de tot mai mulţi oameni.
În Dieceza de Iaşi este Ziua Presei. Se vor face rugăciuni pentru răspândirea cuvântului lui Dumnezeu prin mijloacele de comunicare. Este o ocazie pentru a reevalua rolul presei, internetului, televizorului şi al radioului în viaţa noastră. În parohiile din Moldova se vor face rugăciuni speciale pentru cei care sprijină şi beneficiază de mijloacele de comunicare socială. Mesajul Sfântului Părinte va constitui un punct de pornire.

Sâmbătă înainte de Rusalii (4 iunie 2022)
Timpul sfânt pascal de 50 de zile se încheie cu duminica Rusaliilor în care este comemorat darul Duhului Sfânt făcut apostolilor la începuturile Bisericii şi începutul misiunii la toate popoarele, naţiunile şi limbile.
Este potrivit să se celebreze într-o formă mai deosebită Liturghia vigiliei cu lecturile şi rugăciunile prescrise de cărţile liturgice.
Această Liturghie nu are totuşi un caracter baptismal ca în vigilia pascală, dar trebuie celebrată prin rugăciuni mai intense după exemplul apostolilor şi al discipolilor care, împreună cu Maria, mama lui Isus, perseverau uniţi în rugăciune, aşteptând coborârea Duhului Sfânt.
După Duminica Rusaliilor, lumânarea pascală va fi păstrată în baptisteriu, ca de la flacăra ei, la celebrarea Botezului, să se aprindă lumânările celor botezaţi. La înmormântări lumânarea pascală va fi aşezată după năsălie, pentru a arăta că moartea creştinului este Paştele acestuia.
În afara timpului pascal, lumânarea pascală nu se va păstra în prezbiteriu şi nici nu va fi aprinsă.
Din ziua următoare se va relua rugăciunea "Îngerul Domnului".

Ultima duminică din septembrie (25 septembrie 2022)
Ziua Mondială a Migrantului şi a Refugiatului (a CVIII-a). Celebrarea primei Zile a Migrantului a avut loc în anul 1914. Începând cu anul 1984, Biserica a trimis mesaje cu această ocazie sub semnătura Secretariatului de Stat şi apoi sub semnătura Sfântului Părinte. Această zi are rolul de a sensibiliza conştiinţele asupra marii probleme mondiale a migranţilor şi refugiaţilor. Întreaga Biserică vrea să devină pentru astfel de fraţi casa şi familia pe care ei au fost nevoiţi să le lase.

1 noiembrie
Mâine este Pomenirea Tuturor Credincioşilor Răposaţi. Creştinii vor putea obţine o singură dată indulgenţă plenară pentru cei răposaţi începând de astăzi de la prânz şi mâine toată ziua dacă, fiind spovediţi, împărtăşindu-se şi vizitând o biserică, vor spune Tatăl nostru, Crezul şi se vor ruga după intenţia Sfântului Părinte. Indulgenţa plenară se poate obţine pentru cei răposaţi şi în perioada 1-8 noiembrie, vizitând cimitirul cu devoţiune şi spunând rugăciuni pentru cei răposaţi.

2 noiembrie
Când ziua de 2 noiembrie cade într-o duminică, chiar dacă se celebrează Liturghia comemorării tuturor credincioşilor răposaţi, se spune Oficiul duminicii, omiţându-se oficiul răposaţilor; totuşi se pot celebra, cu participarea poporului, Laudele şi Vesperele pentru răposaţi.
Fiecare preot, pentru folosul pastoral al credincioşilor, şi deci la ore diferite ale zilei, poate să celebreze (sau să concelebreze) trei Liturghii, din care numai una poate fi celebrată după intenţia proprie; celelalte se vor celebra: una pentru toţi credincioşii răposaţi şi una după intenţia Sfântului Părinte.

17 decembrie
Începe timpul special de pregătire pentru solemnitatea Crăciunului. Se vor respecta normele "stabilite cu privire la raporturile dintre Liturghie şi celelalte acţiuni sacre care nu aparţin Liturghiei" (Eucharisticum mysterium, 58). În afară de cântările şi rugăciunile tradiţionale de pregătire pentru solemnitatea Crăciunului, se pot face celebrări ale cuvântului lui Dumnezeu, alegând lecturile din Lecţionar; se poate face adoraţie euharistică cu lecturi, rugăciuni şi cântări specifice (desigur, în afara sfintei Liturghii); se pot celebra sfinte Liturghii cu omilie şi cântări specifice pentru a pregăti celebrarea misterului naşterii, recuperând chiar elemente caracteristice ale vechii novene: invitatoriul "Regem venturum" - la început, "Magnificat", ca mulţumire - după împărtăşanie; într-un mod deosebit este semnificativă, pentru a iniţia credincioşii în celebrarea Liturgiei orelor, celebrarea Vesperelor cu simplificările şi adaptările prevăzute pentru participarea poporului (alegând psalmii cei mai cunoscuţi şi menţinându-i pe parcursul întregului timp). În locul lecturii scurte se poate introduce o lectură mai amplă şi cu un scurt comentariu omiletic.

24 decembrie
Cele trei Liturghii ale zilei de Crăciun se justifică pentru motive pastorale şi vor fi programate după orarul corespunzător (noaptea, în zori, ziua), evitându-se multiplicarea celebrărilor din motive de devoţiune pastorală. Toţi preoţii pot să celebreze sau să concelebreze trei Liturghii respectând timpul propriu fiecăreia. Cine celebrează o singură Liturghie trebuie s-o facă pe aceea care corespunde timpului. Preotul care celebrează trei Liturghii poate percepe trei oferte (CDC, can. 951,1). Credincioşii se pot împărtăşi la Liturghia de la miezul nopţii şi la una dintre Liturghiile zilei. Cei care participă la Liturghia de la miezul nopţii nu mai spun Completoriul.

după Agenda liturgică 2022 editată şi tipărită la Presa Bună, Iaşi  

Alege o dată:

12345678910111213141516171819202122232425262728293031 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie