Pr. Sociu Ianus, OFMConv. Născut la: 24.12.1925, Secatura-Margineni Hirotonit la: 08.12.1961, Alba-Iulia Decedat la: 16.06.2005, Roman Înmormântat la: Husi-Corni
S-a născut pe 24 decembrie 1925, din părinţii Iojă şi Veroana Sociu, în satul Secătura, comuna Mărgineni, judeţul Bacău. După absolvirea şcolii primare, frecventată la Crihana, localitatea vecină satului natal (1933-1937), în ziua de 8 septembrie 1937, a intrat în Seminarul Franciscan din Hălăuceşti, unde a rămas şapte ani, adică până în anul 1944, când din cauza Celui De-al II-lea Război Mondial a trebuit să plece de la Hălăuceşti. Totuşi, al optulea an de Seminar a reuşit să-l încheie cu bine la Bacău, în acelaşi an 1944. Bacalaureatul l-a susţinut la Bacău, un an mai târziu, în 1945. În luna octombrie 1945 a început noviciatul la Săbăoani, pe atunci judeţul Roman. În ziua de 29 octombrie 1946 a depus profesiunea simplă pe o perioadă de trei ani. De la Săbăoani, după profesiunea simplă, fr. Ianuş a mers la Luizi-Călugăra, pentru a urma cursurile de filozofie şi teologie, în Colegiul Franciscan "Sfântul Bonaventura". La 27 decembrie 1948 regimul comunist a desfiinţat Colegiul "Sfântul Bonaventura" din Luizi-Călugăra, iar Securitatea a dispersat studenţii care se pregăteau aici în vederea primirii ordinelor sacre. Fr. Ianuş s-a retras acasă, la părinţii săi, şi pe cont propriu a început să repare orgi şi armonii. În aprilie 1951 a fost încorporat în armată, satisfăcând stagiul militar în apropiere de Feteşti, pe aeroportul militar. La 17 septembrie 1955, la Hălăuceşti, în secret, fr. Ianuş Sociu a depus profesiunea perpetuă, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a mers la Alba-Iulia pentru a-şi termina studiile de teologie. În 1956, din cauza faptului că era frate franciscan, a trebuit să se retragă din Seminarul de la Alba-Iulia. După ce a înfruntat mai multe încercări, puse la cale de regimul comunist, după ce a fost doi ani organist la Galaţi şi apoi "persoană de serviciu cu jumătate de normă" la Siret, în sfârşit, prin diferite intervenţii, mai ales din partea superiorilor provinciei, în ziua de 8 decembrie 1961 a fost hirotonit preot la Alba-Iulia. Primele luni de preoţie le-a petrecut la Catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti. În aşteptarea repartiţiei, ajuta la spovezi şi la buna organizare a bibliotecii. Din luna mai 1962 a fost numit vicar parohial la Craiova, unde din anul 1964, pentru mai bine de un an, după moartea părintelui paroh, a fost şi administrator parohial. La începutul anului 1966 a fost repartizat la Timişul de Sus, fiind numit vicar de Sinaia pentru filialele Azuga şi Predeal. La 1 martie 1974 a fost numit paroh de Cioplea-Bucureşti, unde a activat până la 1 octombrie 1979, când a fost numit paroh în Parohia Mihail Kogălniceanu, unde avea să rămână timp de nouă ani, adică până la pensionare, mai precis până pe data de 1 august 1988. La 5 august 1988, pensionat fiind, pr. Ianuş Sociu a plecat de la Parohia "Mihail Kogălniceanu" la Parohia Nisiporeşti, cu intenţia de a deschide aici un atelier de reparat orgi. De la Nisiporeşti, neavând condiţiile necesare începerii acestei activităţi, la 29 noiembrie 1989 avea să meargă în Parohia Nicolae Bălcescu, în casa pr. Anton Roca. După căderea comunismului, pr. Ianuş Sociu a renunţat la repararea orgilor pentru a se dedica mai mult activităţii duhovniceşti, ajutând mai ales la spovezi, în diferite parohii, cum ar fi: Nicolae Bălcescu, Galbeni, Baraţi, Bacău, Săbăoani. La 1 septembrie 1990, pr. Ianuş, bucurându-se de posibilitatea reîntoarcerii în sânul familiei franciscane, poposeşte în comunitatea parohială din Huşi-Corni. Aici avea să-şi desfăşoare activitatea în calitate de vicar parohial timp de opt ani, adică până la 5 septembrie 1998, când a primit cu bucurie misiunea de confesor la catedrala "Sfântul Iosif" din Bucureşti. Pe lângă activitatea de confesor, pr. Ianuş avea şi misiunea de asistent spiritual al terţiarilor franciscani şi al surorilor franciscane misionare de Assisi din Bucureşti. În ziua de 7 mai 2005, pr. Ianuş Sociu a revenit în provincia franciscană, în Comunitatea "Sfântul Francisc" din Roman, unde, încercat fiind de boală, a fost îngrijit de confraţi, iar în dimineaţa zilei de 16 iunie, la ora 7.00, a fost chemat de Tatăl ceresc la cele veşnice. Înmormântarea a avut loc sâmbătă, 18 iunie 2005, la ora 11.00, la Huşi-Corni.

înapoi la pagina precedentă