Pustiana - Sfântul Ştefan
Adresa:	Str. Sfântul Nicolae, nr. 3, com. Pârjol, 607437-Pustiana, jud. Bacău Tel.: 0234/384547 E-mail: pustiana@ercis.ro biserica.pustiana.ro
Înfiinţare:	1830
Statistică:	Familii: 491 (270 înt. + 221 jum.) Credincioşi: 1677 Botezuri: 12 Prima Împărtăşanie: - Miruiţi: - Căsătorii: 3 Înmormântări: 25
Parohia:	Pustiana - "Sfântul Ştefan". Biserică zidită în perioada 1937-1974, renovată în perioada 2007-2014.; fm: 493 (277 î. + 216 j.), cr: 1628
Filiale:	1. Bogdăneşti (Râpa Iepei) - "Adormirea Maicii Domnului" (1930) - 30 km. Biserică zidită în anul 2008, sfinţită la 17 august 2008.; fm: 9 (2 î. + 7 j.), cr: 15; 2. Pârjol (1930) - 3 km; fm: 14 (9 î. + 5 j.), cr: 43
Liturghii:	d, s: 09.00; 11.00; 17.00 (18.00); z: 07.00; 17.00 (19.00); Bogdăneşti: d, s: 13.00
Preoţi:	Paroh pr. Diacu Anton

Prezentare

(Lumina creştinului, septembrie 1992, p. 5)

Situată la jumătatea distanţei dintre Bacău şi Moineşti, înconjurată actualmente de comunităţi ortodoxe, localitatea Pustiana poate fi considerată printre parohiile izolate ale diecezei noastre, având în vedere şi amplasamentul ei geografic.

Relieful subcarpatic din zona în care se înscrie şi Pustiana este alcătuit din dealuri şi văi împădurite, oferind locuitorilor mai mult fâneţe şi păduri, şi prea puţin teren arabil. Satul plasat într-una din astfel de văi, este înconjurat de dealuri, existând totuşi o porţiune de şes, o deschidere spre partea de apus.

Conform câtorva date culese de la bătrânii satului, denumirea localităţii derivă de la cuvântul "pustiu", vechea vatră a aşezării fiind stabilită într-o poiană din pădurea care acoperea regiunea şi care mai apoi a fost tăiată, lăsând loc actualului aşezământ.

Primele date scrise cu privire la existenţa satului datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea (1697). În prima sa călătorie, istoricul Bandinus nu pomenea nimic de Pustiana, însă la a doua sa trecere este menţionată şi mica localitate de pe malul stâng al Tazlăului, ascunsă în pădure.

Din arhivele parohiale reiese că, din punct de vedere administrativ, pastoral, Pustiana ocupa încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, un loc central între comunităţi-le catolice din împrejurimi. Aria de activitate a preoţilor din Pustiana se desfăşura pe o suprafaţă de 50 km, astfel că, la sfârşitul secolului al XIV-lea, parohia avea în subordine alte 17 comunităţi cu 15 biserici, majoritatea construite din lemn şi lut.

Pustiana este cea mai mare dintre comunităţile de pe valea Tazlăului. Vechea biserică, construită în 1803, a fost demolată în 1958, rămânând însă casa parohială de lângă ea. Construirea noii biserici a început în 1937 în apropierea celei vechi, la 300 m de casa parohială. Datorită condiţiilor materiale modeste ale sătenilor, zidirea bisericii s-a prelungit mult, lucrările de finisare încheindu-se în 1974.

Turnul bisericii, care predomină toată valea Tazlăului, a fost ridicat pe schelet de beton armat în anul 1958 şi adăposteşte cinci clopote: două mici, rămase de la vechea biserică şi trei mari de bronz, cu un sunet deosebit de armonios, cumpărate de enoriaşii din Pustiana şi aduse din Germania de părintele paroh Florea Andrei în 1926.

Biserica are lungimea de 51 m, lăţimea de 20 m şi înălţimea de 12 m. Cu toate acestea la sărbători este neîncăpătoare.

După ultimele date, Parohia Pustiana numără un total de 857 familii, dintre ca-re 693 numai la Pustiana. De Pustiana sunt afiliate alte patru comunităţi catolice: Tărâţa, Cucuieţi, Bogdăneşti (cu biserici) şi Pârjol (fără biserică), toate amplasate pe o rază de aproximativ 25 km. În anul 1991 s-au consemnat în registrele parohiale un număr de 43 de botezuri, 31 de căsătorii şi 28 de decesuri.

Din 1990, parohul comunităţii este pr. Eugen Diac (hirotonit în 1979).

Pr. Eduard Coşa

* * *

Bogdăneşti (Râpa Iepei). Sfinţirea bisericii şi a grotei

Noua biserică din Bogdăneşti (Râpa Iepei) închinată sfintei Fecioare Maria a fost sfinţită duminică, 17 august (ora 16.00). Celebrarea a fost prezidată de PS Aurel Percă, cu participarea PS Petru Gherghel şi a ES card. Georg Sterzinsky din Berlin.

Minunea minunilor... acest lucru s-a întâmplat în localitatea Bogdăneşti (Râpa Iepei), un sat uitat de lume, dar nu şi de Dumnezeu, în ziua de 17 august, când s-a sfinţit noua biserică şi grota închinată sfintei Fecioare Maria.

Cu ani în urmă, am slujit aici ca preot, am cunoscut îndeaproape greutăţile şi suferinţele acestei comunităţi... Era greu din cauza lipsei curentului electric, a apei potabile, a unui drum de acces, dar şi a unei biserici, deoarece clădirea veche era într-o avansată stare de degradare.

În urma vizitei pastorale făcută la 23 decembrie 2007, PS Petru Gherghel a avut iniţiativa ridicării unui nou lăcaş de cult.

Păstorul diecezei mi-a cerut implicarea directă în realizarea acestui proiect. Deşi pentru oameni părea imposibil de realizat, pentru Dumnezeu a fost posibil. Atunci când încercam să prezint acest proiect unor organizaţii de binefacere pentru susţinerea financiară, unii încercau să găsească pe hartă această localitate, însă, din păcate, nu poate fi găsită. Dacă acum câteva luni, localitatea era total necunoscută, în ultimul timp a început să se vorbească despre ea prin implicarea unor oameni cu inimă mare şi generoasă care au grăbit realizarea noului lăcaş de cult. Rugăciunile şi credinţa oamenilor au făcut ca într-un timp record, de doar două luni şi jumătate, sub coordonarea directă a pr. Toma Encuţă, împreună cu un grup de oameni sufletişti şi pricepuţi din Săbăoani, să ducă la împlinire ridicarea unei noi biserici şi a unei grote.

Miracolul a fost posibil datorită intervenţiei deosebite a Fecioarei Maria sub patronajul căreia a fost pusă această lucrare, ştiut fiind faptul că anul acesta se împlinesc 150 de ani de la o altă mare minune, apariţia Mariei la Lourdes. Cu siguranţă că nu mulţi din Bogdăneşti vor putea ajunge la Lourdes din cauza situaţiei materiale, aşadar ei sunt bucuroşi să o aibă aproape pe Maria, patroana acestei noi biserici, care mijloceşte la Isus.

Minunea a continuat şi prin ivirea unui drum de acces spre acest frumos "sanctuar", drum care s-a realizat în doar trei zile înainte de evenimentul de duminică; mulţi nu dădeau nici o şansă de reuşită acestui proiect de care depindea accesul oaspeţilor spre localitate, dar speranţa învinge toate.

Surpriza pentru toţi participanţii la eveniment a constituit-o prezenţa cardinalului Georg Sterzinsky din Berlin însoţit de păstorul diecezei şi de episcopul său auxiliar. Alături de ei au participat un număr considerabil de preoţi atât din ţară, cât şi din străinătate, ca şi un mare număr de credincioşi, inclusiv fraţi ortodocşi din comunităţile învecinate.

Pr. Iosif Antoci

* * *

Pr. Iosif Gabor în Dicţionarul comunităţilor catolice din Moldova notează că Bogdăneşti (Râpa Iepei) este o aşezare componentă a comunei Scorţeni, jud. Bacău, situată pe o colină, la răsărit de dealul Grigorenilor, pe stânga cursului superior al pârâului Trebeş. Până la ultima împărţire administrativă a teritoriului, aşezarea a purtat numele de Râpa Iepei, denumire populară, care evidenţiază relieful de teren, dar socotindu-se a fi un nume rebarbativ, i s-a dat, arbitrar, denumirea de Bogdăneşti. Se pare că aşezarea există în prima jumătate a sec. al XIX-lea şi harta comandamentului rusesc din Moldova 1835 o notează ca pe o localitate în curs de formare. Status animarum 1840 al Parohiei Pustiana menţionează că la "Kabalo hagojo" = Râpa Iepei este o colonie mică în pădurile lui Secară, de lângă drumul Bacăului, având 9 familii cu 30 de credincioşi. Bisericuţa veche s-a construit din paiantă, în anul 1935 fiind afiliată mai întâi la Pustiana şi apoi din anul 2000 la Tărâţa. Actualmente în Bogdăneşti sunt 17 familii, cu 36 de credincioşi.

(Lumina creştinului, septembrie 2008, p. 11)

Până în anul 2012, comunitatea Bogdăneşti a fost filială a Parohiei Tărâţa, iar de la 1 septembrie 2012 este filială la Parohia Pustiana.