Prăjeşti - Preasfânta Treime
Adresa:	Str. Armoniei, nr. 4, 607639-Prăjeşti, jud. Bacău Tel.: 0234/222001 E-mail: prajesti@ercis.ro
Înfiinţare:	1820
Statistică:	Familii: 552 (266 înt. + 286 jum.) Credincioşi: 1300 Botezuri: 12 Prima Împărtăşanie: 8 Miruiţi: - Căsătorii: 11 Înmormântări: 31
Parohia:	Prăjeşti - "Preasfânta Treime". Biserică zidită în perioada 1867-1878, sfinţită în anul 1878, restaurată şi mărită înainte de 1920, renovată în perioada 1986-1988.; fm: 434 (221 î. + 213 j.), cr: 1050
Filiale:	1. Bogdăneşti - "Sfântul Mihail" (1820) - 8 km. Biserică în construcţie de la 20 noiembrie 2011.; fm: 125 (65 î. + 60 j.), cr: 340
Liturghii:	d, s: 09.00; 11.00; 17.00 (18.00); z: 07.00 (06.30); 17.00 (19.00); Bogdăneşti: d, s: 09.30; z: 16.00 (18.00)
Preoţi:	Paroh pr. Patraş Dumitru Vicari pr. Dâscă Ioan pr. Ilieş Claudiu pr. Sascău Alexandru-Cosmin

Prezentare

Sat de mărime medie, Prăjeştiul este aşezat pe partea stângă a râului Siret, la circa 18 km de municipiul Bacău. Ca şi alte sate din judeţul Bacău, satul Prăjeşti are o istorie care urcă în negura vremurilor. Ceramica de Cucuteni, un frumos idol antropomorf, unelte şi alte resturi de locuinţe, atestă prezenţa omului pe aceste meleaguri încă de acum 4.800 de ani. Geto-dacii au avut o impresionantă civilizaţie, aşa cum rezultă din vestigiile arheologice din care o mică parte se găsesc şi în muzeul satului din Prăjeşti.

În secolele XIII-XIV, în aceste părţi, după cum atestă unele documente scrise din Moldova, a fost o formaţiune prestatală, probabil de tip cnezat sau voievodal, numită pe atunci Iapa sau Cobâla. Din această formaţiune a făcut parte, printre cele 33 de localităţi menţionate expres "la Cobâla" sau Ape Cobâla", şi satul Năneşti, numit apoi Prăjeşti. După unificarea acestor formaţiuni prestatale, documentele istorice, chiar până la jumătatea secolului al XIX-lea, amintesc de Cobâla, fosta formaţiune prestatală de pe partea stângă a Siretului dintre Roman şi Bacău. Documentele precizează că în satul Năneşti, probabil înainte de întemeierea Moldovei ca stat feudal, a locuit şi i-a fost jude Oancea Românul. De la acesta satul trece la un Nan, devenit descălecător de sat, Năneşti. Pe timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), satul se împarte în trei: în partea de jos stăpânea bătrânul Praja, în cea din mijloc Laslău Buhaicea şi în cea de sus Benchea. Peste câţiva zeci de ani, bătrânul Mihu Pojar, răzeş din satul Bogdăneşti, înconjurat de fraţi, surori, nepoţi şi nepoate ajunge la scaunul domnesc din Suceava, iar la 6 noiembrie 1491, marele întregitor de ţară, Ştefan, dă hrisovul domnesc prin care se face împărţirea moştenirii bunicului lor, Laslău Buhaicea. Acum sunt menţionate satele: "Săcuianii..., Bogdăneşti, iar pe Siret, Năneştii, unde a fost jude Oancea". Documentul nu ne mai dă alte date despre sat, dar lasă să se întrevadă că îi revenea lui Mihu Pojar şi a treia parte, cea din mijloc, din Năneşti. În luna mai 1581, domnul Moldovei, Iancu Sasu, dă un nou hrisov domnesc în care sunt prezentate hotarele îngemănate ale celor două sate vecine, Bogdăneşti şi Năneşti. Acum voievodul reconfirma nepoţilor lui Mihu Pojar din Bogdăneşti vechile lor occine răzăşeşti, care se megieşau nu cu satul Năneşti de pe timpul lui Alexandru cel Bun, ci cu satul Prăjeşti, unde erau stăpâni descendenţii bătrânului Praja. Acest al treilea hrisov consfinţeşte numele satului Prăjeşti, aşa cum este cunoscut de peste patru veacuri.

Prin numeroase zapise, cărţi domneşti şi hotărnicii din secolele următoare, sunt menţionaţi sătenii din Prăjeşti, dovedind continuitatea şi statornicia în aceste locuri a unei puternice comunităţi omeneşti. În ceea ce priveşte stăpânii, facem precizarea că în primele decenii ale secolului al XVII-lea, satul este acaparat de marele dregător al Moldovei, Isac Balica. De la descendenţii lui Balica, prin vânzare-cumpărare, satul ajunge la grecul Mihai Furtună, iar de la acesta, prin fiica lui Aniţa, la ginerele său Nicolae Buhuş. Moştenit de Ion Buhuş, trece la ginerele său Radu Racoviţă, căsătorit cu Maria, fiica lui Buhuş. Ajuns mare dregător, Radu Racoviţă îşi organizează un adevărat "latifundiu feudal" aici la Prăjeşti. De la Radu Racoviţă satul şi moşia ajung la ginerele acestuia, grecul Elenis Vidale, căsătorit cu Ilinca. Aceasta, rămasă văduvă, spre sfârşitul secolului face "danie" mănăstirii "Buna-Vestire" din Târgul Ocna satul şi moşia Prăjeşti.

Harta comandamentului armatei austriece din Moldova din anii 1787-1791 înregistrează aici două sate: la Preschesty cu 29 de gospodării şi altul la nord, Preschesty Mokany cu 21 de gospodării. Dacă asociem la aceasta şi informaţia din Relaţia Prefectului Misiunii franciscane Giovanni Crisostomo di Giovanni, din 9 aprilie 1762, la Prăjeşti sunt 34 de familii catolice. Aşezământul ecleziastic din Târgul Ocna arendează în cursul anilor moşia satului Prăjeşti la diferiţi arendaşi.

Secularizarea averilor mănăstireşti din 29 decembrie 1863 duce la modificarea raporturilor dintre săteni şi mănăstire, ei fiind de acum clăcaşi pe moşia satului. Prin legea împroprietăririi din 1864 primesc pământ şi sătenii din Prăjeşti. Tot în acest an, prin lege comunală, satul Prăjeşti devine centrul administrativ al comunei Prăjeşti, făcând parte din Plasa Bistriţa de Sus, judeţul Bacău. În războiul de independenţă satul şi comuna şi-au adus obolul atât prin jertfe, cât şi prin contribuţii materiale.

Un alt document cartografic important din 25 august 1804 a înregistrat o a doua biserică în partea de nord a satului. Peste 30 de ani, la 1835, o altă hartă plasează, în acelaşi loc, o biserică din satul Prăjeşti, în partea de nord, biserică de lemn.

În anul 1762 erau 34 de familii de credincioşi şi aparţineau de Parohia Faraoani, apoi au trecut la Parohia Luizi-Călugăra. Prin hotărârea prefectului misiunii, Rev. V. Ludovic Scarpati, în anul 1818, Prăjeştiul a fost declarat parohie iar primele matricole parohiale sunt din 1816. De menţionat că la momentul declarării ca parohie Prăjeşti avea 11 filiale: Bogdăneşti, Traian, Zăpodea, Satu Nou (Bijghir), Buhoci, Poiana-Iraşcu, Ruşii-Vlădicăi, Roşiori, Recea, Călugăreni şi Băluşeşti.

În Schematismele Misiunii din 1850-1856 se notează că biserica din lemn din Prăjeşti a fost construită în 1830 si a durat până în 1878, când a fost terminată construcţia actualei biserici din cărămidă (1867-1878) de către pr. Gabriel Mei, italian din Marche, cu multă trudă şi cu ajutorul credincioşilor din parohie. După pr. Mei a urmat pr. Anton Caneve - Ministru Provincial al Fraţilor Minori Conventuali. În timpul pastoraţiei sale, s-a străduit să fie terminată biserica nou construită, a adus orga, clopotele, cele două statui: Inima lui Isus şi Sfânta Fecioară Maria de Lourdes, care sunt din lemn, precum şi unele modificări spre a mări biserica. În localul fostei case parohiale din Prăjeşti, amenajat de pr. Caneve, la sfârşitul lunii septembrie 1897, începe cursul primului seminar franciscan, până se va construi seminarul din Hălăuceşti. Erau şapte seminarişti şi trei profesori. În anul 1926 vine ca paroh în Prăjeşti primul preot român, pr. Mihai Serafim Bejan OFMConv. Sub conducerea lui se construieşte noua casă parohială cu demisol, parter, etaj şi terasă. În anul 1940 în Parohia Prăjeşti erau 1757 de familii cu 6944 de suflete.

Prin formarea noilor parohii, foste filiale ale parohiei Prăjeşti: Băluşeşti, Poiana, Satu Nou (Bijghir), Traian, fiecare având câte o filială, Parohia Prăjeşti a rămas cu o singură filială, Bogdăneşti.

Între anii 1981 şi 1990 este paroh pr. Ioan Jicmon. În această perioadă, s-a renovat toată biserica: în exterior s-a aplicat praf de piatră, în interior stucatură cu foiţe de aur, s-a consolidat corul cu grinzi de beton armat. În curtea bisericii s-a construit o grotă "Sf. Fecioară Maria de Lourdes" şi un altar pentru celebrarea Sfintei Liturghii. De menţionat că turnul bisericii - înalt şi impunător la construirea bisericii -, după cutremurul din 1940 a fost înlocuit cu unul mai redus, cel actual.

În septembrie 1990 este numit paroh pr. Silvestru Benchea OFMConv. În anul 1991 s-a refăcut interiorul bisericii afectat de cutremurul din 1990. La iniţiativa ministrului provincial al Fraţilor Minori Conventuali din România, pr. Iosif Sabău, s-a trecut la amenajarea casei parohiale, unde sub grija părintelui paroh Silvestru Benchea, s-a modificat şi s-a reînnoit tot interiorul, aşa încât în toamna anului 1991, după aproape un secol, în spaţioasa casă parohială funcţionează "Casa de noviciat". Actualmente, Parohia din Prăjeşti funcţionează în casa răposatului pr. Nicolae Ivanciuc.

Un eveniment demn de remarcat: în noiembrie 1991, satul Prăjeşti a avut o mare sărbătoare, 500 de ani de la prima atestare documentară.

Începând cu anul 2014 s-a început o amplă lucrare de renovare a bisericii Preasfânta Treime, astfel că s-a refăcut tencuiala şi stucatura de pe pereţi şi tavan, s-au refăcut picturile, s-a aplicat pardoseala din gresie porţelanată, marmura din prezbiter, s-a realizat masa de jertfă şi altarul cu icoană din lemn de cireş, s-au făcut 42 de bănci noi, două confesionale, cele 14 staţiuni de la Calea sfintei Cruci, uşile şi acoperişurile din lemn de la intrările în biserică. De asemenea s-au executat lucrări şi în exteriorul bisericii prin preluarea apei pluviale si a drenajului, vopsirea tablei de pe biserică şi repararea burlanelor, schimbarea gardului din şipci cu fier forjat precum şi alte lucrări de amenajare.

Biserica din Bogdăneşti

Comunitatea credincioşilor catolici din Bogdăneşti a trăit la 20 noiembrie 2011, evenimentul sfinţirii pietrei de temelie a noii bisericii. Celebrarea a fost prezidată de PS Aurel Percă, iar concelebranţi fiind: pr. Gabriel Farcaş, decan de Traian, pr. Gheorghe Pişta, paroh de Prăjeşti, alţi preoţi oaspeţi. Au participat autorităţi civile şi credincioşi din localitate. Dimensiunile noii biserici: 10 m lăţime interior, 30 m lungime interioară, 25 m turn cu cruce, înălţimea interioară la cupolă: 10 m şi lungime totală exterior: 40 m (cu sacristie şi trepte), fiind prevăzute 130 de locuri în bănci.

Pr. paroh Gheorghe Pişta a început lucrările la noua biserică Sf. Arhanghel Mihai iar până în anul 2014 biserica era ridicată din cărămidă, izolată pe exterior, precum si acoperită.

La preluarea ei de către noul paroh Emilian Antal, în toamna anului 2014, acesta a continuat lucrările de amenajare atât în interior precum şi exteriorul bisericii.

Biserica este construită si dată în folosinţă încă din 2015 iar până în anul 2020 s-a finalizat icoana si altarul din lemn, a fost realizată masa de jertfă şi pupitrul din marmură. S-a lucrat şi finalizat în această perioadă interiorul şi exteriorul bisericii iar acum este gata aproape în totalitate urmând a se termina şi băncile din lemn masiv. În anul 2019 s-au placat si cele 10 trepte de la intrarea în biserică cu granit, de asemenea s-a ridicat si o grotă de piatră în cinstea sf. Fecioare de la Lourdes.

Trebuie să menţionez că o mare parte din cheltuieli au fost susţinute de copiii fam Tamaş Dumitru din Bogdăneşti care au adus un aport substanţial la construirea şi finalizarea acestei biserici.

Redau mai jos succesiunea parohilor de la înfiinţarea canonică până astăzi:
Pr. Anton Caneve 1882-1924
Pr. Vincenzo Vella 1924-1926
Pr. Mihai (Serafim) Bejan 1926-1946 (primul paroh român)
Pr. Iosif Chelaru 1946-1952
Pr. Bonaventura Romila 1952-1953
Pr. Nicolae Ivanciuc 1953-1981
Pr. Ioan Jicmon 1981-1990
Pr. Benchea Silvestru 1990 - 1998
Pr. Anton Roca 1998-2000
Pr. Ioan Solomon 2000-2004
Pr. Fabian Iacob 2004-2008
Pr. Gheorghe Pişta 2008 - 2014
Pr. Antal Emilian 2014-

Din punct de vedere pastoral actualmente se celebrează două sfinte Liturghii zilnic şi trei în duminici şi sărbători. La filiala din satul Bogdăneşti se celebrează sfânta liturghie zilnic precum şi în duminici şi sărbători.

Parohia are multe familii plecate în străinătate. Altfel, ca şi în celelalte parohii, comunitatea este în scădere.
De exemplu în 2019:
Cununii, s-au celebrat 5 în parohie şi 0 în filială.
Botezuri: 6 în parohie si 1 în filială.
Înmormântări, situaţia este mai gravă ca peste tot, 32 în parohie şi 10 în filială.

Actualmente parohia se apropie de 480 de numere în parohie şi 120 de numere în filială, cu un număr de 1200 de credincioşi în parohie şi 400 în filială

Nu sunt probleme cu credincioşii, sunt oameni respectuoşi şi săritori, programul se desfăşoară de fiecare dată conform orelor stabilite.

În grija parohiei sunt:
Sala de cateheză din 2014 (compusă din: sală de 6\9 m, o baie de serviciu si o magazie); aceasta este situată în curtea bisericii.
Teren de sport cu gazon sintetic de 22\44 m cu nocturnă, compus din clădire pentru vestiare, duşuri şi un părculeţ de joacă pentru copii, construit în 2015 pe pământul din apropierea bisericii.
Casă Mortuară construită în 2018, compusă din sală de 6\10 m, 1 magazie şi 2 toalete, situată în gradina din faţa bisericii din Prăjeşti.

Data: 17.08.2020

Paroh, Pr. Emilian Antal