Bacău - Fericitul Ieremia Valahul
Adresa:	Str. Digu Bârnat, nr. 4, 600349-Bacău Tel.: + fax 0234/577471 E-mail: bacaufericitulieremia@ercis.ro www.pfib.ro
Înfiinţare:	19 septembrie 1993
Statistică:	Familii: 910 (537 înt. + 373 jum.) Credincioşi: 2337 Botezuri: 38 Prima Împărtăşanie: 16 Miruiţi: - Căsătorii: 7 Căsătorii mixte: 6 Înmormântări: 11
Istoric:	Biserică zidită în perioada 1990-2005, sfinţită la 6 august 2005.
Liturghii:	d, s: 09.00; 11.00; 17.00; z: 07.00; 18.00
Preoţi:	Paroh pr. Balan Ioan Vicar pr. Farcaş Cătălin Preot pensionar pr. Săboanu Anton

Prezentare

(Lumina creştinului, februarie 1997, p. 13)

Bacău - oraş în Moldova de mijloc, la confluenţa râurilor Bistriţa şi Siret. Este amintit ca târg domnesc din secolul al XIV-lea. Aşezarea s-a înfiripat la un vad al Bistriţei, aproape de locul unde râul era tăiat de o ramură a marelui drum transcontinental care pornea de la Dunăre şi urca pe Siret până în Polonia. Nu există nici un document care să ateste înfiinţarea târgului.

Referitor la originea numelui s-au emis mai multe ipoteze; n-au lipsit nici explicaţiile fanteziste, vădit interesate şi chiar legendele. Privilegiul comercial din anul 1408 şi un act din anul 1460 transcriu în limba slavonă, numele Bacău, aşa cum îl rostea populaţia locală.

În lipsa unor documente cu privire la înfiinţarea aşezării, putem spune că localitatea s-a format peste apa Bistriţei, la loc de popas pentru negustorii şi căruţaşii ce transportau marfă pe marele drum transcontinental. Târgul era locul de întâlnire şi de schimb al produselor locale de pe valea Bistriţei cu cele ale negustorilor ce treceau ori s-au aşezat aici, veniţi de peste munţi, în vremurile anterioare formării statului feudal al Moldovei.

Vechimea populaţiei catolice orăşeneşti din Bacău, venită din Transilvania, ar fi justificată de privilegiul descris de episcopul Marcu Bandulovich Bandini, anume că această populaţie alege şoltuzul şi pârgarii cu drepturi egale: catolicii pe baza priorităţii în loc, iar moldovenii pentru dreptul de conducători politici ai statului feudal Moldova.

Primele ştiri despre catolicii din Moldova, deşi indirect, le aveam din epoca prozelitismul husit, care s-a declanşat în Moldova în anul 1420, aşa că localnicii unde s-au aşezat husiţii erau catolici înainte de această dată. Smulgerea vieţii catolice din Moldova de sub influenţa husito - protestantă şi introducerea spiritului nou post-tridentin a fost opera misionarilor conventuali de mănăstirea Pera-Constantinopol.

Toate relatările vechi despre bisericile catolice din Moldova pomenesc două biserici catolice la Bacău: una, cea a bărbaţilor - episcopia de mai târziu care a luat fiinţă în anul 1607 şi s-a stins în anul 1818 - şi alta, la marginea oraşului, în cimitir - biserica parohială - închinată sfântului Nicolae.

Vremurile tulburi care au urmat au făcut ca după anul 1682 catolicii să fugă din Bacău în Transilvania, iar pastoraţia de la Bacău să fie luată mai târziu de Parohia Călugăra, până în anul 1845.

În trecut, populaţia catolică din Bacău nu a fost prea numeroasă până la ultimul război mondial şi mai ales până la noul avânt industrial pe care l-a luat oraşul. Iată şi câteva date statistice.
- în 1885 Bacăul avea 209 familii şi 811 credincioşi;
- în 1932 Bacăul avea 321 familii şi 1.573 credincioşi;
- în 1968 Bacăul avea 670 familii şi 2.520 credincioşi;
- în 1983 Bacăul avea 3925 familii şi 13.840 credincioşi;
- în 1993 Bacăul avea 6809 familii şi 25.864 credincioşi.

Având în vedere extinderea parohiei Bacău şi greutăţile mari în ceea ce priveşte pastoraţia credincioşilor, ep. Petru Gherghel a dispus la 01.05.1991 constituirea Parohiei catolice Fericitul Ieremia în zona de nord a oraşului Bacău. Imediat după evenimentele din decembrie 1989 s-a început construirea unei biserici închinată Fericitului Ieremia. Biserica este şi acum în lucru. La subsolul viitoarei biserici, începând din luna mai 1992, când s-a celebrat primul hram şi s-a sfinţit subsolul, se celebrează zilnic sfânta liturghie. În anul 1993, la 29 iunie, cu ocazia aniversării a 10 ani de la beatificarea compatriotului nostru Fericitul Ieremia, aici au fost consacraţi întru preoţie opt tineri diaconi. La consacrare au fost prezenţi nunţiul apostolic John Bukovschi, Ioan Robu, arhiepiscop de Bucureşti şi Petru Gherghel, episcop de Iaşi.

Lângă biserica în lucru s-a ridicat şi casa parohială, în mare parte prin munca benevolă a inimoşilor credincioşi. Nici casa parohială nu este terminată, dar se poate locui în ea. Important este faptul că păstorii sunt acum mai aproape de turmă. Un lucru îmbucurător este şi faptul că din luna octombrie a anului 1994 în parohie activează doi preoţi.

Comunitatea catolică a parohiei este compusă din familii tinere, în marea lor majoritate provenind din satele catolice din jurul Bacăului. Din cauza tinereţii acestei parohii numărul cununiilor şi a înmormântărilor este redus în comparaţie cu numărul de familii. Astfel, în 1996 au fost binecuvântate 1262 familii cu un număr total de 4665 de suflete. S-au celebrat 42 de botezuri şi s-au oficiat 11 cununii şi patru înmormântări.

Pr. Viorel Ababei

* * *

(Lumina creştinului, septembrie 2005, p. 8-9)

Consacrarea altarului şi sfinţirea bisericii "Fericitul Ieremia" din Bacău (str. Digu Bârnat, 4) au avut loc sâmbătă, 6 august, sărbătoarea Schimbării la Faţă. Liturghia care a început la ora 11.00 a fost prezidată de PS Petru Gherghel; alături de Excelenţa sa au concelebrat PS Aurel Percă şi PS Virgil Bercea. Au participat numeroşi preoţi (aproximativ o sută), persoane consacrate şi credincioşi. Au fost de faţă: reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe, primarul oraşului, autorităţi locale, oficialităţi, persoane care au contribuit într-o formă sau alta la ridicarea bisericii... Patronul noii biserici este fericitul Ieremia, sărbătorit la 8 mai; în acest sens, Sfântul Scaun a dat o aprobare specială.

Biserica era îmbrăcată în sărbătoare: pancarte cu "Bine aţi venit", ghirlande, flori, steguleţe etc. Fanfara, de asemenea, a dat o notă de solemnitate. Episcopii au fost primiţi cu pâine şi sare la intrarea în curtea bisericii. În casa parohială s-au îmbrăcat pentru celebrare, venind apoi în procesiune până la intrarea în biserică.

Pr. Isidor Dâscă, parohul locului, le-a urat bun venit episcopilor, i-a salutat pe cei prezenţi şi i-a invitat pe toţi să-i aducă laudă lui Dumnezeu; a dat citire apoi unui scurt istoric al lucrărilor care au dus la ridicarea actualei biserici, un rol deosebit avându-l pr. Ştefan Erdeş şi pr. Viorel Ababei; a amintit contribuţia credincioşilor şi aportul arhitecţilor, inginerilor şi al tuturor lucrătorilor.

Păstorul diecezei a sfinţit apa şi a stropit poporul din jurul bisericii în amintirea Botezului; dintre toţi, naşii ieşeau în evidenţă; ei au înconjurat biserica cu o pânză lungă de aproape 350 m. Episcopul a preluat apoi cheile, a deschis noua biserică şi a spus: "Intraţi cu credinţă prin porţile casei Domnului, veniţi în pridvoarele sale cântând".

Predica a fost ţinută de PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea. Preasfinţia sa şi-a exprimat bucuria, spunând că biserica impunătoare şi somptuoasă trezeşte emoţii şi predispune la rugăciune şi meditaţie; a subliniat faptul că biserica vie este formată din cei prezenţi, din credincioşi; a vorbit despre schimbarea la faţă a Domnului, spunând că prezenţa unei biserici schimbă faţa acelei comunităţi; în cele din urmă, a vorbit despre patronul bisericii, fericitul Ieremia, despre drumul făcut de el spre Italia pentru a-şi sfinţi viaţa, drum care aminteşte de acela pe care trebuie să-l facă toţi credincioşii după ce şi-au văzut biserica din piatră terminată.

După rugăciunea credincioşilor, la piciorul altarului a fost aşezată o relicvă a fericitului Ieremia adusă de fraţii capucini de la Oneşti.

A urmat Litania tuturor sfinţilor, rugăciunea de consacrare, ungerea altarului şi a pereţilor cu sfânta crismă; PS Aurel Percă şi PS Virgil Bercea au uns cu untdelemn sfinţit pereţii bisericii şi au incensat; apoi pe altar s-a aşezat un vas cu cărbuni aprinşi şi s-a pus tămâie. Pe altarul consacrat s-au pus faţa de altar, florile şi lumânările care au fost aprinse.

La oferirea darurilor, printre cele aduse au fost un cancioc, o mistrie, o cărămidă şi o pictură reprezentând parohia cu biserica în centru.

După ce parohul a mulţumit din nou lui Dumnezeu, celor prezenţi şi tuturor care au contribuit la construirea bisericii, s-a dat citire decretului de consacrare a bisericii. PS Petru Gherghel l-a felicitat pe paroh şi pe toţi cei care au ajutat la ridicarea clădirii: arhitecţi, constructori, credincioşi; a înmânat parohului o cruce mare ca recunoştinţă pentru munca depusă.

"E o minune această biserică", a spus episcopul diecezei, pornind de la cuvintele pe care cu mai mulţi ani în urmă i le-a spus Václav Havel papei Ioan Paul al II-lea care a vizitat Cehoslovacia: "Nu ştiu exact ce înseamnă o minune, dar ştiu că cu câteva luni în urmă eram în închisoare, acum sunt preşedinte". Noua biserică e o minune, a continuat episcopul, pentru că acum câţiva ani se îngrămădeau toţi în bisericuţa mică din centru, stăteau pe afară, nu aveam voie să ridicăm lăcaşuri de cult: azi avem mai multe biserici.

După căderea sistemului comunist, pentru o pastoraţie cât mai eficientă a credincioşilor din Bacău, s-au înfiinţat în anul 1993 alte trei parohii: "Fericitul Ieremia", "Sfânta Cruce" şi Izvoare, începându-se din anul 1990 construirea a trei biserici noi, printre care şi cea care a fost sfinţită în ziua de 6 august.

"Dorinţa noastră, a declarat parohul comunităţii, a fost ca biserica să fie cât mai frumoasă şi primitoare şi să înalţe inimile celor ce intră în ea spre Dumnezeu, să aducă pace, linişte şi fericire celor însetaţi de adevăr... Credincioşii din parohie au asigurat benevol mâna de lucru. Sponsorii au fost familiile catolice din parohie dintre care unii au contribuit cu sume mari. La construire au participat părinţii vicari şi colaboratori: Marcelin Rediu, Cristian Farcaş, Andrei Cocianga, Eduard Farcaş, Claudiu Gabriel Ianuş, Cazimir Biur şi Iosif Agiurgioaie. Mulţumesc tuturor care au răspuns cu mărinimie şi generozitate la toate apelurile mele".

* * *

Parohia "Fericitul Ieremia are în prezent 1.262 de familii, cu 3.256 de credincioşi. În ziua de 17 septembrie 1990 s-a trasat locul viitoarei biserici, în partea de nord a Bacăului, şi au început lucrările de fundaţie, după un proiect al arhitectului Gheorghe Nistor şi al inginerului Costel Grapă. Coordonator a fost pr. Ştefan Erdeş. Până în anul 1993 s-au turnat fundaţiile şi subsolul. În anul 1993, lucrările au fost preluate de pr. Viorel Ababei, primul paroh al noii biserici, care, până în anul 1995 a terminat subsolul, o parte din stâlpi, structura corului şi temelia.

La 20 iunie 1999, a fost numit un nou paroh, pr. Isidor Dâscă. Sfinţia sa a continuat lucrările în regie proprie, până la faza finală, colaborând cu arhitecţii Rozela Georgescu Burnea, Viorel Dorneanu. În 1999 şi 2000 s-a terminat toată bolta bisericii şi s-au confecţionat de către credincioşi bolţari pentru zidărie; în 2000 şi 2001 s-au construit zidurile bisericii şi turnul; în 2002 şi 2003 s-au făcut tencuielile, încălzirea în pardoseală, pardoseala din gresie granit şi subsolul bisericii; între 2003 şi 2005 s-a lucrat la finisările interioare, după un proiect al arh. Mihai Maica, iar în 2005 s-au făcut vitraliile, coordonate fiind de Virgil Moraru. Biserica are lungimea de 75 m, lăţimea de 30 m, înălţimea cupolei centrale 19 m, iar înălţimea turnului până la vârful crucii de 67 m.

Pr. Cornel Cadar