Bârnova - Naşterea Sfintei Fecioare Maria
Adresa:	Str. Sfânta Maria, nr. 15B, 707035-Bârnova, jud. Iaşi Tel.: 0754/951442 E-mail: barnova@ercis.ro www.parohiabarnova.ro
Înfiinţare:	2017
Statistică:	Familii: 109 (62 înt. + 47 jum.) Credincioşi: 273 Botezuri: 1 Prima Împărtăşanie: - Miruiţi: - Căsătorii: 1 Înmormântări: 2
Istoric:
Liturghii:	d: 11.00; s: 18.00; z: marţi şi vineri 18.00
Preoţi:	Paroh pr. Beşleagă Pavel

Prezentare

Parohia romano-catolică Bârnova şi împrejurimi, cu hramul Naşterea Sfintei Fecioare Maria - 8 septembrie, a fost înfiinţată prin decret episcopal nr. 1728/ 1 iulie 2017 de către excelenţa sa Petru Gherghel, Episcop de Iaşi, ca oficiu parohial propriu, începând cu data de 1 august 2017. Paroh a fost numit părintele Pavel Beşleagă. La înfiinţare parohia avea 83 de familii. În Coasta sudică a Iaşilor, de la hanul "Trei sarmale" imediat dreapta, circa 2,5 km, pe str. Sfânta Maria, nr. 15 B, la poalele unei păduri nu foarte dese, ajungem la parohie. Pentru noua comunitate parohială se va folosi temporar Capela de la Centru de Spiritualitate "Fericitul Anton Durcovici" Bârnova. Programul celebrărilor liturgice sunt: marţea şi vinerea la ora 18.00, duminica la ora 10.00 şi toate sărbătorile de poruncă din timpul săptămânii la ora 18.00. Parohia nou înfiinţată se bucură de o comunitate tânără cu mulţi copii. Duminica sunt la sfânta Liturghie aproximativ 70 de credincioşi dintre care au fost aleşi 18 ministranţi. Pentru prima dată în această parohie, anul acesta 2019 au primit sfânta Împărtăşanie 11 copii, iar la toamnă va fi şi Mirul. Credincioşii au mai multe posibilităţi de a participa la sfânta Liturghie, cei din apropiere se opresc la capela Surorilor Prividenţei (de la hanul "Trei sarmale") sau la capela Surorilor Divinei Providenţei (de la "Plopii fără soţ").

Bârnova este o aşezare ceva mai nouă, de la începuturile sec. al XVII-lea, care, bineînţeles, pe vremea lui Ştefan cel Mare nu exista. Totuşi aventura micilor căutători de comori a scos la iveală, în zonă, apeducte medievale. Deşi locuitorii îşi spun bârnoveni, noi preferăm cosmopolitul bârnovezi, tocmai pentru a sublinia principiile inseparabile, cufundate în dinamica istoriei umane, ale unităţii neamului omenesc şi a destinaţiei universale a bunurilor pământului. Comuna Bârnova cuprinde următoarele sate: Vişani, Pietrăria, Cercu, Todirel şi Păun, încolăcite parcă în priveliştea amfiteatrului natural de sub dealul Repedea. Cronologia apariţiei satelor începe cu mănăstioara din lemn, pe care Miron Barnovschi Vodă o transformă în biserică de piatră. Sigur că există şi o legendă, a pietrarului Bârnovă care a fost decapitat la Istanbul, nu se ştie de către cine, noi bănuim, dar nu putem pronunţa cu voce tare, tot din cauza acelor principii inseparabile. Această ispravă a fost să fie povestită de către un călăreţ ajuns pe meleagurile noastre împreună cu un cal credincios. Sigur că avem şi curiozităţi istorice, povestite mai pe scurt sau mai romanţat, sigur că şi Mihai Eminescu a scris un poem, intitulat Umbra lui Istrate Dabija-Voievod, care a terminat şi mobilat mănăstirea. Astăzi însă nimeni nu mai are timp să vorbească despre rezervaţia paleontologică Repedea, despre taina colinelor şi liniştea grotelor. Locuitorii vorbesc despre pensiunile turistice locale, despre familiile europene din Bârnova, despre fiii de bani gata. Sigur că azi s-a schimbat şi capitolul Bârnova în... statistici. Ce nu s-a schimbat şi nu se va schimba vreodată, rămâne Bârnova, gură de rai (Boris Crăciun, Bârnova, dragostea mea, Editura "Porţile Orientului", Iaşi, 2006):

"... Bârnova-i gură de rai, raiul Iaşului
Bârnova cu verde plai, raiul Iaşului
Şi pădurea-i cu aluni, raiul Iaşului
Bârnova-i cu oameni buni, raiul Iaşului.
(George Sîrbu - folclorist, Suceava).

Pr. paroh Pavel Beşleagă