Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală

 PAROHIA 

Ștefan cel Mare - Coborârea Sfântului Duh

Adresa: Nr. 133,
607605-Ștefan cel Mare, jud. Bacău
Tel.: 0234/339294
E-mail: stefancelmare@ercis.ro
Înființare: reînființată la 1 mai 1994
Statistică: Familii: 171 (84 înt. + 87 jum.)
Credincioși: 253
Botezuri: 5
Prima Împărtășanie: 7
Miruiți: 28
Căsătorii: 1
Înmormântări: 14
Parohia:

Ștefan cel Mare - "Coborârea Sfântului Duh". Biserică zidită în perioada 1988-2001, sfințită la 2 iunie 2001, altarul sfințit la 26 mai 2007.; fm: 105 (48 î. + 57 j.), cr: 234

Filiale: 1. Capăta - "Înălțarea Sfintei Cruci" (1900) - 30 km. Biserică din anul 1996-2007, sfințită la 26 mai 2007.; fm: 46 (26 î. + 20 j.), cr: 123;
2. Gutinaș - "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" (1994) - 6 km. Biserică zidită în perioada 1958-1974, sfințită la 5 octombrie 1975.; fm: 32 (10 î. + 22 j.), cr: 58;
3. Negoiești - 1 km; fm: 3 (1 î. + 2 j.), cr: 9;
4. Rădiana - 3 km; fm: 1 (0 î. + 1 j.), cr: 1;
5. Bogdana - 3 km; fm: 2 (0 î. + 2 j.), cr: 2;
6. Dumbrava (2020) - 20 km; fm: 1 (0 î. + 1 j.), cr: 2;
7. Gura Văii (2020) - 12 km; fm: 2 (1 î. + 1 j.), cr: 6
Liturghii: d, s: 11.30; z: 17.00 (19.00); Capăta: d, s: 08.00; Gutinaș: d: 10.00; s: 16.00
Preoți: Paroh

[ foto ]
pr. Sociu Romică


<< .... >>

Prezentare

(Lumina creștinului, iunie 2001, p. 11)

Situată în partea sud-estică a județului Bacău, pe șoseaua Onești - Adjud, la km 12, pe valea pârâului Bogdana, localitatea Ștefan cel Mare este străjuită de dealurile din dreapta Trotușului, purtând până aproape de zilele noastre numele de Valea Seacă, iar în documentele vechi și Secătura. La jumătatea secolului al XVII-lea, logofătul Solomon Bârlădeanu a zidit o mănăstire pe un vechi schit din împrejurimi, dându-i numele de Bogdana, după numele domnului Bogdan al II-lea (1449-1451).

În cartea Strămoșii catolicilor din Moldova a pr. Horvath Antal, din jurnalul anului 1640, cu privire la evidența bisericilor catolice, se arată: "Bogdana (Valea Seacă, s.n.) este un cătun cu trei case de catolici". La 12 martie 1643, într-un raport trimis Congregației De Propaganda Fide, se menționa: "În Valea Seacă nu este biserică. Satul este în grija parohului din Târgu Trotuș, are 11 case cu 48 de suflete". În 1646, episcopul Marcu Bandinus, în Codexul său scria: "Valea Seacă este locuită de unguri, cu 6 case și 11 suflete, ceilalți trecând la schismatici". Acest fapt se datorează contextului în care trăiau catolicii. Mediul majoritar ortodox în care conviețuiau nu era propice dezvoltării și extinderii comunității catolice.

Multă vreme, apoi, nu s-a mai vorbit despre catolicii din această comunitate. Schematismul Misiunii Catolice din Moldova, din 1850, semnalizează prezența catolicilor de pe aceste meleaguri sub forma: "Valleseacae Eccl. Spiritui S. dicata", cu un total de 153 de credincioși. Schematismul Misiunii din 1856 precizează că biserica din Valea Seacă a fost construită din lemn în anul 1830, fără turn. Clopotele erau amplasate într-un salcâm din curtea bisericii.

Spre sfârșitul perioadei interbelice, la Valea Seacă s-a construit o altă biserică din bârne, care a fost sfințită la 13 septembrie 1943.

Centrul parohial Ștefan cel Mare a fost deschis în anul 1968, prin defalcare de la Parohia Oituz-Grozești. Parohia a luat ființă în 1973, prin numirea pr. Anton Dănculesei ca paroh. Întrucât sediul parohial era în casa dăscălească, acesta a stat în parohie timp de șase ani, după care s-a mutat la Pralea, care era filială. În 1994 a fost numit paroh pr. Damian Vătămănelu, iar în februarie 1999 pr. Iosif Gârleanu.

Actuala biserică a fost începută cu mari eforturi în anul 1988, beneficiind de sprijinul enoriașilor din parohie, de contribuția altor comunități, dar și a părintelui Isaia, de pie memorie, de la Mănăstirea Bogdana. Biserica a fost construită pe vechiul amplasament și ridicată în special noaptea, din cauza regimului comunist, care declarase comuna zonă dezafectată.

Actualmente Parohia Ștefan cel Mare are un total de 230 de familii cu peste 750 de suflete, ce conviețuiesc în comunitatea parohială, dar și în filialele Gutinaș, Capăta, Rădiana, Negoești, Gârbovana și Bogdana. În anul 2000 a fost botezat un singur copil, au primit prima Împărtășanie cinci copii, au fost miruiți 57 de adolescenți și tineri, s-au oficiat trei căsătorii religioase și au trecut la cele veșnice șase credincioși.

Sfințirea bisericii a fost amânată, din diferite motive, până anul acesta, la 2 iunie. Această dată este prielnică, deoarece s-a reușit să se construiască (începând din primăvara anului 1999) și o casă parohială adaptată condițiilor actuale, cu truda celor 150 de familii din parohie și sprijinul Episcopiei de Iași.

Sfințirea Bisericii și a casei parohiale va avea loc în prezența Preasfințitului Petru Gherghel și a episcopului auxiliar Aurel Percă, sâmbătă, 2 iunie, ora 11.00, în ajunul hramului bisericii, Coborârea Duhului Sfânt. Sunt invitați toți preoții din dieceză și enoriașii din zonă la acest eveniment extraordinar.

Pr. Iosif Gârleanu

* * *

(Lumina creștinului, mai 2007, p. 9)

Sfințirea noului lăcaș și consacrarea altarul bisericii din Capăta vor avea loc la 26 mai (ora 9.00). PS Petru Gherghel, la ora 12.00, va consacra altarul bisericii din Ștefan cel Mare. Ambele altare sunt fixe, îmbrăcate în marmură având Cina cea de taină în basorelief pe frontispiciu.

Capăta este sat al comunei Gura-Văii, situat între dealurile din stânga Văii Trotușului, la 25 km spre răsărit de Onești, la poalele dealului Ciortolomul, la 37 km de Ștefan cel Mare și la 7 km de Fundu Răcăciuni.

Conform Dicționarului comunităților catolice din Moldova (pr. Iosif Gabor, Ed. "Conexiuni", Bacău, 1995), catolicii de aici sunt veniți din satele vecine, iar prima atestare documentară o găsim în Schematismul Misiunii din 1850 cu 55 de credincioși. În anul 1874 la "Kapota" erau 62 de credincioși având construită și o capelă. Prima biserică de lemn a fost construită de pr. Inocentius Petras de la Cleja în anul 1884. Între anii 1936 și 1938 s-a construit o altă biserică din paiantă, sfințită de episcopul Mihai Robu.

Capăta a aparținut de Cleja până în anul 1940, iar între anii 1940 și 1994 a aparținut de Fundu Răcăciuni. La 27 aprilie 1994 s-a stabilit reactivarea centrului parohial Ștefan cel Mare având în componență și filiala Capăta.

În anul 1996 s-a sfințit temelia unei noi biserici, turnată de pr. Damian Vătămănelu, înconjurând-o pe cea veche de 20 x 10 m. Lucrările s-au sistat până în vara anului 1999 când s-a început ridicarea noii biserici de către noul paroh pr. Iosif Gîrleanu. Biserica a fost finalizată în anul 2007, cu aportul credincioșilor, al episcopiei și al multor binefăcători, înălțimea turnului fiind de 17 m.

La sfârșitul anului 2006 la Capăta erau 43 de familii cu 139 de credincioși.

Pr. Iosif Gîrleanu



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat