Cărţile lui Samuel

Prezentare:

Iniţial cele două cărţi sub titlul Cărţile lui Samuel formau o singură carte. Divizarea ei s-a datorat traducătorilor: celor care au tradus Septuaginta (traducerea din Alexandria) şi sfântului Ieronim (care a tradus Vulgata). Tema centrală a acestor două cărţi continuă istoria începută în Cartea Judecătorilor şi insistă pe întemeierea dinastiei lui David. Faptul că se numesc Cărţile lui Samuel nu se datorează faptului că el le-ar fi scris, ci pentru că el a fost persoana cea mai influentă în acel timp. Citindu-le, oricine îţi poate da seama că ele sunt într-o continuă unitate literară, ca atare o singură carte.

Paradoxal, autorul acestei cărţi nu este cunoscut. Cu siguranţă nu poate fi Samuel, pentru că el moare înainte de întemeierea dinastiei davidice. Din cele relatate pe parcursul cărţii reiese mai degrabă că autorul a trăit undeva după moartea regelui Solomon, înainte de robia din Babilon.

Elaborarea acestei cărţi are un scop sigur şi precis: dovedirea faptului că regele este un personaj sacru pe care Dumnezeu îl cheamă printr-o alegere specială ca să realizeze planurile sale cu poporul. În acest caz, regele devine la rândul său un supus al lui Dumnezeu şi al legilor sale. Pentru popor, regele devine mai degrabă un reprezentant al lui Dumnezeu, de aici respectul deosebit datorat regelui.

În total, cele două cărţi au un număr de 55 de capitole, existând două posibilităţi pentru a fi împărţite:

- Prima posibilitate:

Partea I: 1Sam 1-12 (Samuel judecător);

Partea a II-a: 1Sam 13-2Sam 1 (Saul rege);

Partea a III-a: 2Sam 2-2Sam 24 (David rege).

- A doua posibilitate:

Partea I: 1Sam 1-7 (despre Samuel);

Partea a II-a: 1Sam 8-15 (despre Samuel şi Saul);

Partea a III-a: 1Sam 16-2Sam 1 (despre Saul şi David);

Partea a IV-a: 2Sam 2-20 (despre David);

Partea a V-a: 2Sam 21-24 (şase adaosuri diferite).

Având un caracter preponderent istoric, Cărţile lui Samuel acoperă perioada care merge de la începutul monarhiei israelite până la sfârşitul regatului lui David. Pe lângă problemele istorice legate de cucerirea teritoriilor, de liniştea din partea duşmanilor, cărţile se ocupă în mod direct şi de cultul dat lui Dumnezeu. Atât Samuel, care este chemat în mod deosebit de către Domnul, cât şi Saul şi David menţin vie în popor prezenţa lui Dumnezeu. Şi ei au beneficiat la rândul lor de chemări speciale din partea lui Dumnezeu.

Este dificil de găsit o temă unitară. Putem vorbi despre chemare, regalitate, cult, profetism, preoţie, mesianism etc.

Obiectiv:

Individualizarea planului lui Dumnezeu

Învăţătură:

În planul său, Dumnezeu se foloseşte de nenumărate mijloace pentru a-l chema pe om să colaboreze cu planul său de iubire. Sfânta Scriptură prezintă multe persoane care au răspuns acestei chemări, iar căile au fost din cele mai diverse. Astfel, Samuel este chemat în timp ce dormea, Saul este ales şi uns rege prin intermediul lui Samuel, David este chemat de la turma de oi.

Chemarea nu presupune anumite predispoziţii. În cazul nostru, Samuel nu stătea în aşteptarea glasului Domnului, ci dormea. Saul îl întâlneşte pe Samuel în timp ce îşi căuta măgarii pe care îi pierduse, iar Samuel îl unge rege. Saul nu se aştepta la o asemenea demnitate. David este fiul mai mic al lui Iese, un păstor, nicidecum cu predispoziţii pentru a fi rege.

Marele merit al acestora a fost că s-au lăsat convinşi că Dumnezeu are un plan cu ei, chiar dacă iniţial le era greu să-l individualizeze. Răspunsul pe care îl dau are o dublă semnificaţie: pe de-o parte sunt puşi în slujba poporului să-l conducă, iar pe de alta devin reprezentanţii lui Dumnezeu pentru popor.

De aici se poate constata că orice chemare are rolul de a-l sluji pe Dumnezeu prin aproapele. Lipsa înclinaţiilor vizibile este compensată de cele mai multe ori de o încredere totală în voinţa lui Dumnezeu care suplineşte aceste lipsuri. Samuel este trezit şi conştientizat prin glasul lui Eli, Saul este orientat spre Samuel de o slugă a sa. David îl învinge pe Goliat doar cu o piatră trasă cu praştia. Toate acestea demonstrează un singur lucru: chemarea este un dar gratuit care, la nevoie, compensează anumite lipsuri naturale.

Practic:

-Animatorul, mai ales dacă este preot sau persoană consacrată, să facă o scurtă prezentare a vocaţiei sale provocând în acelaşi timp individualizarea anumitor "simptome" la persoanele care compun grupul.

-Sunt mai multe tipuri de chemare: la preoţie, la viaţa consacrată, la viaţa de familie, pentru un ideal anume (un studiu de cercetare - vaccin pentru gripa aviară - care ar necesita sustragerea de la obligaţiile familiale). Găsiţi asemănări şi deosebiri!

-Ce are special chemarea lui Samuel?

-Cântaţi împreună cântecul "Samuel".

-Care este diferenţa dintre chemarea la viaţă şi chemarea la sfinţenie?

-Ce părere aveţi despre sintagma modernă: "Fac ce vreau cu viaţa mea!"

-Citiţi împreună cap. 24 din 1Sam şi descrieţi-l pe David în lumina poruncilor lui Dumnezeu.

Texte de referinţă:

"Domnul a strigat către Samuel: «Samuel, Samuel!» Iar el a răspuns: «Iată-mă!» Şi a alergat la Eli şi i-a zis: «Iată-mă! Pentru ce m-ai chemat?» El i-a răspuns: «Nu te-am chemat, mergi şi culcă-te!» Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat. Domnul l-a strigat a doua oară pe Samuel: «Samuel, Samuel!» Iar el s-a sculat a doua oară, a venit la Eli şi i-a zis: «Iată-mă, de ce m-ai chemat?» «Nu te-am chemat, fiul meu, mergi şi culcă-te!» Samuel nu cunoştea pe atunci glasul Domnului şi cuvântul Domnului nu i se descoperise încă. Domnul l-a strigat pe Samuel şi a treia oară, iar el s-a sculat, a venit la Eli şi i-a zis: «Iată-mă, pentru ce m-ai chemat?» Atunci Eli a înţeles că Domnul îl cheamă pe copil. Şi a zis Eli către Samuel: «Mergi înapoi şi culcă-te şi când vei mai auzi glasul celui ce te cheamă, să zici: Vorbeşte, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!» Şi s-a dus Samuel şi s-a culcat la locul său. Şi a venit Domnul din nou şi a strigat ca prima şi ca a doua oară: «Samuel, Samuel!» Iar Samuel a spus: «Vorbeşte, Doamne, căci slujitorul tău ascultă!»" (1Sam 3,4-10).

"Atunci, luând Samuel vasul cu untdelemn, l-a turnat pe capul lui Saul şi l-a sărutat zicând: «Iată, Domnul te unge pe tine conducător a moştenirii sale; vei domni peste poporul Domnului şi îl vei scăpa din mâna duşmanilor din jurul lui»" (1Sam 10,1).

"Domnul a zis către Samuel: «Până când te vei plânge pentru Saul, pe care l-am îndepărtat că să nu mai fie rege peste Israel? Umple cornul tău cu ulei sfinţit şi mergi la Iese din Betleem, căci am ales rege pe unul dintre fiii lui»... Şi a luat Samuel vasul cu ulei sfinţit şi l-a uns în mijlocul fraţilor lui şi a venit Duhul Domnului asupra lui David începând cu acea zi şi după" (1Sam 16,1.13).

Rugăciune:

Îţi mulţumim, Doamne, pentru chemarea la viaţă pe care ne-ai oferit-o. Ştim că fiecare dintre noi este chemat şi la sfinţenie. Ajută-ne ca prin viaţa noastră să răspundem acestei chemări continue. Amin.

» înapoi la cuprins «