Cartea lui Rut

Prezentare:

Deşi este o carte mică din punct de vedere al volumului, Cartea lui Rut nu este nicidecum lipsită de importanţă. Evenimentele pe care le descrie se petrec în perioada judecătorilor, motiv pentru care se explică întrucâtva încadrarea sa imediat după Cartea Judecătorilor.

Acţiunea pe care o descrie este simplă. Pe când în Canaan conduceau judecătorii, a fost o foamete mare. Elimelec, un bărbat din tribul lui Iuda, din oraşul Betleem şi-a luat familia şi a mers să locuiască în Ţara Moabului. Soţia lui Elimelec se numea Noemi. Nu după mult timp, Elimelec moare şi-i lasă în urmă pe cei doi fii ai săi: Maalon şi Chilion. Fiind în Ţara Moabului, cei doi se căsătoresc cu femei moabite, unul cu Orfa şi altul cu Rut. După un timp mor şi cei doi fii, iar Noemi rămâne singură cu cele două nurori într-o ţară străină. Între timp, Noemi îşi sfătuieşte nurorile să rămână în ţara lor pentru ca ea să revină la Betleem. Rut fiind mai ataşată de soacra sa, nu s-a lăsat înduplecată şi a revenit la Betleem. Aici, Rut, fiind deosebit de harnică merge la cules de spice după secerători pe ogorul unei rude înstărite, numite Booz. La sfatul soacrei sale, Rut îl cere pe Booz în căsătorie. Din căsătoria lor s-a născut Obed, din care s-a născut Iese, tatăl lui David.

Fiind foarte mică (doar patru capitole), Cartea lui Rut nu poate fi împărţită după nici un criteriu. Ceea ce vrea să scoată în evidenţă această carte este faptul că şi păgânii pot participa la harul lui Dumnezeu. În acelaşi timp s-a dorit şi stabilirea genealogiei lui David şi, prin aceasta, genealogia lui Cristos.

Dincolo de aspectul istoric pe care îl prezintă, Cartea lui Rut are o însemnătate deosebită şi din punct de vedere moral. Comportamentul tinerei Rut, o păgână la început, devine exemplar pentru orice tânără evreică sau chiar creştină. Ea o iubeşte pe soacra ei şi dă dovadă de mare hărnicie, drept pentru care Dumnezeu o răsplăteşte căsătorindu-se cu Booz, prin care primeşte privilegiul de a intra în spiţa neamului lui David şi, prin el, în cea a lui Cristos. În ceea ce o priveşte pe Noemi, şi ea este un exemplu de soacră. Îşi iubeşte nurorile şi le doreşte binele. Continuând reflecţia, se poate spune că atât Noemi cât şi Rut sunt rezultatul respectării legii lui Dumnezeu, semn că deja această specială lege crea o stare specială de viaţă, bazată în totalitate pe respect şi pe iubire. Nici Booz nu este mai prejos. La rândul său dă dovadă de o iubire sinceră faţă de Rut. Este un bărbat plin de sentimente umane, de atenţie şi de gingăşie.

În ansamblu, Cartea lui Rut poate fi considerată o veritabilă lecţie de comportament uman şi religios.

Obiectiv:

Respectarea aproapelui pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce pare a fi.

Învăţătură:

Scopul legii lui Dumnezeu este armonia dintre oameni şi Dumnezeu şi dintre oameni. Dacă a reuşit sau nu, istoria poporului ales o confirmă sau o infirmă. La rândul său Mântuitorul preia poruncile date de Dumnezeu, le trăieşte şi le propune în continuare sub cele două forme: porunca iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. El însuşi ne lasă exemplul suprem; moartea sa pe cruce pentru mântuirea lumii.

Exemplul pe care îl dau Rut, Noemi, Booz este doar un început, semn că legea lui Dumnezeu a început să funcţioneze, chiar dacă evenimentul îşi are începutul într-un teritoriu păgân. Comportamentul lor are la bază o relaţie umană. Una este noră, alta este soacră, iar Booz este o rudă. Respectul dintre ei este pur omenesc. Rut nu o poate lăsa pe Noemi singură, pentru că nici fiul ei, pe când trăia, nu o lăsase singură. Acum îl luase Dumnezeu la sine, Noemi nu avea nici o vină. Rut răspunde cu iubire la iubire. Pe de altă parte Noemi o consideră pe Rut ca pe o fiică.

Relaţiile dintre oameni au fost considerate din totdeauna dintre cele mai importante. Oamenii îi întâlnesc pe oameni şi trebuie să se comporte ca şi oameni.

O problemă care apare astăzi în contextul religios este cea legată de separarea Bisericilor. Întrebări de genul: Care este Biserica adevărată? Unde este mai bine? De ce în Biserica Romano-Catolică este aşa şi în cea Ortodoxă este aşa? De ce protestanţii nu au Euharistia? De ce nu au Preoţia? Iar întrebările pot continua.

În acelaşi timp, secularizându-se prea mult omenirea, intervin probleme legate de egoism. Multe familii fac garduri metalice cât mai înalte pentru a se izola cât mai mult. Multe din mijloacele tehnice şi ele îl izolează pe om, astfel încât, privind la exemplul celor două femei - Rut şi Noemi - ne întrebăm dacă între noi mai poate fi vorba de astfel de relaţii de iubire. Fiecare din personajele acestei cărţi ne transmit un mesaj.

Practic:

- Citind cu atenţie Cartea lui Rut se poate observa cum Noemi respectă libertatea de decizie a celor două nurori ale sale. În ce context în familiile noastre, părinţii ar trebui să respecte libertatea de decizie a copiilor lor?

- Dacă ar fi să comparaţi Cartea lui Rut cu un roman al zilelor noastre, care ar fi opţiunea? Motivaţi!

- Cum ar arăta un portret al tinerei Rut în contextul social de astăzi?

- Trebuie avut în vedere că Noemi făcea parte din cadrul poporului ales. Cele două tinere, Rut şi Orfa, erau moabite, ca atare păgâne în ochii evreilor. Ceea ce face Noemi prin acceptarea celor două nurori dintr-un neam păgân ar putea părea o forţare a situaţiei. Folosindu-vă de cunoştinţele legate de ecumenism, cum vedeţi atitudinea celor trei femei? Ce faceţi concret la nivel de grup în favoarea ecumenismului?

- Puneţi pe o hârtie toate calităţile tinerei Rut şi pe ale soacrei sale Noemi. Câte din ele se întâlnesc astăzi în relaţia soacră-noră.

- Încercaţi "să citiţi printre rânduri". Ce mesaj vrea să transmită Dumnezeu prin faptul că îl ia la sine pe soţul Noemiei şi pe cei doi fii ai ei?

- Noemi le preţuieşte pe cele două nurori pentru ceea ce sunt, nu pentru ceea ce au fost sau pot să fie. În relaţiile cu aproapele, care sunt criteriile voastre de selecţie? Discutaţi-le la nivel de grup.

Texte de referinţă:

"În zilele acelea, când conduceau în Israel judecătorii, a venit o foamete pe pământ. Atunci, un om din Betleemul lui Iuda s-a dus cu soţia sa şi cu cei doi fii ai săi să locuiască în ţinutul moabiţilor. Numele acelui om era Elimelec, pe soţia sa o chema Noemi, iar numele celor doi fii ai lor era Maalon şi Chilion. Aceştia erau efrateni din Betleemul lui Iuda şi, venind în ţinutul moabiţilor, au rămas acolo. După un timp, Elimelec, soţul Noemiei, a murit şi ea a rămas cu cei doi fii ai săi. Aceştia şi-au luat soţii dintre moabite: numele uneia era Orfa, iar numele celeilalte era Rut. Aceştia au trăit acolo în jur de zece ani. După aceea au murit amândoi fiii, Maalon şi Chilion, şi a rămas acea femeie şi fără soţul ei şi fără fiii ei. Atunci s-a hotărât ea împreună cu nurorile sale să se întoarcă din ţinutul moabiţilor, căci a auzit ea în ţinutul moabiţilor că Dumnezeu a vizitat pe poporul său şi i-a dat pâine. A plecat deci din locul în care trăia împreună cu cele două nurori ale sale. Pe când se întorceau în ţinutul lui Iuda, Noemi a zis către cele două nurori ale sale: «Mergeţi înapoi şi fiecare să meargă la casa mamei sale şi să fie Domnul milostiv cu voi cum aţi fost şi voi cu cei care au murit şi cu mine»... Apoi Orfa şi-a luat rămas bun de la soacra sa şi s-a întors la poporul său, iar Rut a rămas cu ea" (Rut 1,1-8.14).

"Şi plecând ea s-a dus pe câmp să adune spice de pe urma secerătorilor. S-a întâmplat că acea bucată de pământ era a lui Booz, din neamul lui Elimelec" (Rut 2,5).

" Şi a luat Booz pe Rut de soţie" (Rut 4,13).

Rugăciune:

Doamne, dă-ne curajul bătrânei Noemi, sinceritatea tinerei Rut şi sentimentele lui Booz. Ajută-ne să nu-l respingem pe aproapele nostru, indiferent sub ce formă ar veni la noi. Amin.

» înapoi la cuprins «