Statutul decanilor din Dieceza de Iaşi

A. Natura şi rolul decanatelor

1. Decanatul este acea structură teritorială a diecezei care grupează un anumit număr de parohii apropiate, cu scopul de a favoriza slujirea pastorală printr-o acţiune unitară şi comună, în spirit de coresponsabilitate, în vederea aplicării programului pastoral diecezan.

2. Pentru a favoriza o activitate pastorală unitară, parohiile de pe cuprinsul Diecezei de Iaşi sunt grupate în zece decanate:
- Bacău
- Bucovina
- Iaşi
- Moineşti
- Piatra
- Roman
- Traian
- Trotuş
- Valea Siretului
- Vrancea

3. Decanatul, organism intermediar între parohii şi dieceză, are rolul de a aplica normele pastorale diecezane la situaţiile concrete care se întâlnesc pe teritoriu.

4. Decanatul are scopul principal de a coordona şi armoniza iniţiativele pastorale întreprinse de preoţi, călugări şi călugăriţe, de laici precum şi diferitele activităţi promovate de asociaţiile bisericeşti prezente pe teritoriul diecezei.

5. Decanatul nu absoarbe responsabilităţile parohiale şi nici nu se substituie parohiilor, dar promovează şi coordonează activitatea pastorală stabilită de episcop.

6. Structura şi activitatea decanatului trebuie să urmărească următoarele activităţi:
a. Să favorizeze comuniunea eclezială între parohiile vecine, să cultive spiritul de fraternitate şi colaborarea pastorală între preoţi, să stimuleze laicii să lucreze împreună spre binele Bisericii locale;
b. Să promoveze şi să încurajeze colaborarea pastorală între parohii;
c. Să stimuleze studierea documentelor magisteriului şi punerea în practică a planurilor pastorale diecezane;
d. Să ofere sprijinul necesar preoţilor, laicilor şi comunităţilor ecleziale care se află în dificultate.

7. Pentru susţinerea diferitelor iniţiative şi crearea unui fond financiar al decanatului, fiecare parohie din decanat va contribui cu o sumă care se stabileşte de către episcop.

B. Oficiul şi poziţia decanului

1. Decanul este reprezentantul episcopului şi în baza mandatului primit de la acesta este responsabilul decanatului.

2. Decanul este consilier al episcopului şi al vicarului general, în mod deosebit în privinţa problemelor legate de personalul din cadrul decanatului, dar şi în sensul unei comunicări mai bune cu centrul diecezan.

3. Decanului îi revine obligaţia de supraveghere asupra activităţilor pastorale din decanat, conform dispoziţiilor din dreptul universal şi diecezan.

4. Decanul are grijă de pastorala diferitelor categorii de credincioşi din decanat, între care se include şi învăţământul religios şi Acţiunea Catolică.

5. Decanul reprezintă decanatul în faţa instituţiilor şi forurilor superioare în dieceză şi are grijă ca la planificarea obligaţiilor/misiunilor comune, dorinţele şi cererile parohiilor şi ale decanatului să fie prezentate în consiliul prezbiteral şi în consiliului pastoral diecezan.

6. Decanul reprezintă Biserica în faţa forurilor civile din zona respectivă şi trebuie să stabilească legături cu acestea, în funcţie de realităţile locale.

7. În cazul în care decanul este împiedicat temporar în exercitarea oficiului, este înlocuit de către vice-decan; el îl reprezintă pe decan în toate drepturile şi obligaţiile.

C. Persoana şi numirea decanului

1. Decanul, în activitatea sa din cadrul decanatului, trebuie să aibă grijă de confraţii preoţi din decanat. Această grijă trebuie să se îndrepte înainte de toate spre promovarea ajutorului reciproc, spre planificarea muncii comune, dirijarea spre o pregătire teologică şi pastorală continuă, precum şi spre o perfecţionare spirituală; de asemenea, această grijă trebuie să-şi găsească expresia şi într-o comuniune preoţească care să devină o mărturie externă.

2. Decanul este numit de episcop după consultarea preoţilor din decanatul respectiv, care vor propune trei candidaţi; episcopul va alege candidatul cel mai recomandat pentru misiunea de decan.

3. Misiunea de decan este încredinţată unui preot, diecezan sau călugăr, care este considerat capabil, disponibil şi se bucură de stima confraţilor (can. 554 §1).

4. Decanul este numit pentru o perioadă de cinci ani cu posibilitatea reconfirmării pentru încă un mandat. Episcopul diecezan poate să-l îndepărteze în mod liber pe decan din oficiu pentru un motiv grav, apreciat de el cu prudenţă (can. 554 '3).

5. Procedura de alegere a decanului din partea preoţilor Alegerea se face în prezenţa episcopului sau a unui delegat al său, respectându-se normele date în acest scop.

6. Episcopul poate numi şi un vice-decan. Acesta poate fi unul dintre cei trei candidaţi nominalizaţi şi propuşi de preoţii din cadrul decanatului pentru misiunea de decan.

D. Drepturile şi datoriile decanului (can. 555)

1. Să promoveze, să coordoneze şi să anime activitatea pastorală comună pe teritoriul decanatului;

2. Să prezideze periodic sfânta Liturghie în parohiile din decanat şi să participe la consiliile lor pastorale;

3. Să participe la celebrarea sacramentului mirului în parohiile din decanat, şi atunci când este cazul, prin asocierea făcută de episcopul celebrant, să ajute la miruirea candidaţilor

4. Să aibă grijă de viaţa spirituală, pastorală şi culturală a preoţilor din decanat, promovând întâlniri periodice de rugăciune, de studiu şi de schimb de experienţe pastorale;

5. Să favorizeze prietenia şi fraternitatea preoţească, stimulând participarea la întâlnirile decanale ale preoţilor din decanat şi la exerciţii spirituale anuale promovate de dieceză;

6. Să acorde o grijă deosebită preoţilor în vârstă sau bolnavi precum şi celor care se află în situaţii dificile, personale sau pastorale;

7. În caz de boală îndelungată sau de eventual deces al unui preot, să informeze episcopul şi să aibă grijă ca tot ceea ce este în dotarea bisericii şi a parohiei să nu fie înstrăinat;

8. Să promoveze în cazuri urgente suplinirea preoţilor, personal sau prin alţi confraţi preoţi şi să aibă grijă de programarea ordonată a concediilor preoţilor din decanat;

9. Să vegheze la aplicarea fidelă şi corectă a normelor liturgice în celebrarea sacramentelor şi a cultului euharistic, precum şi la aplicarea normelor pastorale pentru celebrarea diferitelor sărbători liturgice;

10. Să vegheze asupra decorului şi curăţeniei din biserici şi capele, asupra veşmintelor bisericeşti, vaselor sacre şi asupra cărţilor liturgice;

11. În cadrul vizitei decanale să verificate înainte de toate planificarea pastorală şi punerea în aplicare a planului pastoral diecezan, celebrarea Liturghiilor şi administrarea sacramentelor, completarea registrelor parohiale, a evidenţei parohiei (status animarum) şi administrarea bunurilor, starea bisericii, casa parohială şi alte edificii bisericeşti; trebuie să urmărească modul de desfăşurare a învăţământului religios din şcoli.

12. Să aibă grijă ca organismele parohiale (consiliul pastoral parohial şi consiliul pentru problemele economice parohiale) să fie instituite în fiecare parohie şi să desfăşoare misiunea lor după statutele diecezane;

13. Să viziteze anual parohiile din decanat şi la sfârşitul anului civil, să trimită episcopului diecezan un raport scris asupra stării decanatului şi a fiecărei parohii;

14. Să participe la instalarea noilor parohi transferaţi în decanatul său în calitate de delegat episcopal, respectând normele diecezane pentru o asemenea circumstanţă.

15. Decanul are obligaţia de a se îngriji ca fiecare preot-paroh să aibă un testament valabil conform dispoziţiilor bisericeşti şi civile şi să-l păstreze într-un loc cunoscut decanului.

16. În cazul morţii sau incapacităţii de a acţiona unui paroh, decanul trebuie să se îngrijească de asigurarea provizorie a programului pastoral din parohie;

17. Să participe, ca membru de drept, la consiliul prezbiteral;

18. Să fie consultat de Ordinariul diecezan cu ocazia numirilor sau transferului parohilor din decanat.

19. Decanul este responsabil de păstrarea şi ţinerea la zi a actelor decanale. Arhiva decanatului trebuie să fie separată de arhiva parohiei. Decanul deţine o ştampilă a decanatului care este diferită de ştampila parohiei. La fiecare schimbare în oficiul de decan, trebuie predate arhiva şi ştampila. Se va întocmi un proces verbal de predare-primire.

20. Decanul poate acorda dispensă de toate strigările în cazuri speciale şi de urgenţă.

E. Adunările decanale

1. Decanul va convoca în mod obligatoriu patru întâlniri pe an cu preoţii din decanat, câte una pe anotimp, în conformitate cu directivele episcopului; el va fixa ordinea de zi şi va prezida reuniunile.

2. În afară de aceste întruniri obligatorii, decanul poate organiza întâlniri lunare cu scopul promovării comuniunii frăţeşti între preoţii din decanat şi pentru zile de reculegere şi pentru formare spirituală.

3. Sunt obligaţi să participe la conferinţa decanală a clerului toţi preoţii (diecezani şi călugări) care exercită slujirea pastorală în decanat: parohi, vicari, rectori de biserici. Este scutit numai acela care este împiedicat de o obligaţie ce nu poate fi amânată.

4. La fiecare adunare decanală se va întocmi un proces verbal şi o copie a acestuia trebuie trimisă la ordinariat.

F. Încetarea oficiului de decan
1. Oficiul de decan încetează: prin expirarea mandatului.
2. Împlinirea vârstei de 75 de ani.
3. Renunţarea la oficiu şi acceptarea din partea episcopului.
4. Preluarea unei funcţii în afara decanatului.
5. Prin pensionare.
6. Prin înlăturarea din partea episcopului (can. 554 §3).
7. Prin desfiinţarea decanatului sau fuzionarea cu un alt decanat.

Dispoziţii finale

1. Decanii vor avea grijă ca orice dispoziţie pastorală dată pe parcurs de episcop pentru întreaga dieceză să fie aplicată în toate parohiile pe cuprinsul fiecărui decanat.

2. Prezentul Statut poate fi completat, perfecţionat sau modificat numai de către episcopul diecezan după consultarea cu cei în drept şi a consiliului consultorilor.

Iaşi, 1 februarie 2005

Petru Gherghel, episcop de Iaşi